România - un subiect extrem de nepopular răsare într-un an dublu electoral: finanțarea pensiilor

 


Sistemul de pensie bazat pe principiul solidarității între generații este în criză în toată Europa:  numărul penisonarilor crește, așteptarea de viață crește (cel puțin în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană) dar numărul tinerilor – deci al celor care ar trebui să finanțeze prin impozite aceste pensii, scade. Rata natalității scade așa că s-ar putea ca generația astăzi activă, cea a celor de 40 plus să nu mai aibă o pensie peste 20 sau 25 de ani: pentru că nu mai are cine să o plătească.






Nu există o soluție unică, peste tot se testează o combinație între încurajarea natalității, oprirea migrației și mărirea vârstei de ieșire la pensie. Cea mai nepopulară, cum a descoperit președintele rus Vladimir Putin în 2018. 




Și cum constată în aceste zile guvernul francez care vrea să reformeze sistemul de pensii și se confruntă cu o grevă de peste 40 de zile. Așa că a făcut un pas înapoi și a revenit asupra vârstei de pensionare: 64 de ani nu va fi vârsta obligatorie, ci opțională din 2022.


 






România nu este o excepție – iar noul guvern liberal de la București a aruncat în spațiul public ideea că vârsta de pensionare ar trebui ridicată poate chiar la 70 de ani, ca sistemul de pensii să fie finanțabil. Și a retras-o la fel de repede, pentru că 2020 este an electoral cu alegeri locale și generale (fie ele anticipate sau la termen).  Dar asta nu schimbă realitatea:


„Peste 20, 30, 40 de ani nu știm daca va mai exista pensia așa cum o știm acum.  Pensia de la stat, pe care o obținem după cei 35 de ani de muncă plus încă ceva”  a declarat Florentina Almăjanu, directoarea generală a Asociației analiștilor financiari ceritficați, CFA România cu care a stat de vorbă colega noastră de la București, Cristina Dobreanu.






Din 2010,  sistemul de pensie din România are trei componente – numite „piloni”:  pensia de la stat (Pilonul I), pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia facultativă (Pilonul III).


Cristian Popa este membru al consiliul director al Asociației CFA România – asociație care recent a scos și un studiu despre sustenabilitatea sistemului de pensie. Nu numai că ponderea pensiei private o să crească, este de părere Cristian Popa, dar și mentalitatea oamenilor va trebui să se schimbe: pensia, grosul pensiei, nu va mai putea fi asigurat de stat.


„Din estimările noastre noi considerăm că Pilonul I, pensia publică va avea o importanță din ce în ce mai mică, în sensul în care statul își va permite din ce în ce mai puțin să ne înlocuiască ultimul salariu cu pensia, astfel încât economisirea privată, fie că se numește Pilonul II. Pilonul III, investiții la bursă, investiții într-un apartament, vor deven din ce în ce mai importante. Deci sustenabilitatea sistemului public de pensii este în scădere. Eu cred că este important pentru actualii salariți să înțeleagă că Pilonul II le asigură libertate de viitoarele decizii ale mediului politic”.






Iar soluția va fi, ca și în restul țărilor, un amestec de soluții – explică Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, cu care a stat de vorbă tot colega noastră de la București, Cristina Dobreanu:


„Vom avea probleme în a susține acest sistemul public de pensii, garantate prin lege. Datorită problemei de sustenabilitate, sunt trei măsuri care sunt luate la nivel internațional: prima este creșterea taxării, a doua este creșterea vârstei de pensionare, și a treia înghețarea...au fost țări care au și redus pensiile. Deci înghețarea pensiilor. Și va urma și în România, un mix din aceste măsuri.”


Cauzele problemelor nu sunt diferite în România față de alte țări europene – cu excepția ratei foarte ridicate a emigrației, desigur.


„Ce trenduri demografice avem în România? O migrație și un spor naturl negativ”.






Și continuă Adrian Condîrlașu, președintele Asociației CFA România:


„O presiune suplimentară va veni cu această generație așa-numită a„decrețeilor”. Acesta va fi primul șoc asupra sistemului de pensii , se va întâmpla cândva în jurul lui 2025  - 2030, când vor fi necesare mai multe resurse financiare din sectorul public, finanțate de la buget, pentru a susține aceste pensii”.


Numai că suntem în 2020, an dublu electoral, în care Partidul Liberal de guvernământ speră să câștige majoritatea parlamentară. Așa că nu se va schimba nimic, indiferent de cât de presante sunt problemele. Luni, 13 ianuarie, ministra muncii, Violeta Alexandru asigura că „guvernul este departe de a lua o decizie privind majorarea vârstei de pensionare, nu există o propunere conturată în sensul de proiect şi absolut nimeni nu a vorbit despre un imperativ, despre o obligaţie în acest sens”.