Un nou partid coronasceptic vrea să intre în Parlamentul german

Apariţia unui nou partid, Die Basis (Baza), se află în competiţie cu formaţiunea naţionalist-autoritară, Alternativa pentru Germania (AfD)

Zilele libere, prilejuite de Rusalii, au fost transformate de diverse organizaţii germane în zile de proteste contra aşa numitei „corona-dictaturi”. În pofida măsurilor de relaxare, aceste organizaţii au încercat să-şi mobilizeze susţinătorii. Deşi sîmbătă autorităţile au interzis la Berlin manifestaţia corona-scepticilor, în centrul capitalei s-au adunat sute de demonstranţi. Poliţia a reţinut peste 300 de persoane pe motiv că n-au respectat regulile sanitare sau pentru că deveniseră violenţi.

Duminică şi luni au avut loc alte asemenea demonstraţii, permise de către autorităţi, şi în acelaşi timp contrademonstraţiile celor care susţin că scepticii ar fi extremişti de dreapta.

Într-un interviu acordat ziarului berlinez „Der Tagesspiegel”, fostul preşedinte federal, Joachim Gauck, a avertizat faţă de stigmatizarea colectivă a anti-vacciniştilor sau a celor care susţin, de exemplu, mişcarea Querdenken (ceea ce într-o traducere aproximativă înseamnă „gîndire transversală” sau „gîndire laterală). Nu toţi sînt o ameninţare pentru democraţie, a subliniat fostul preşedinte şi director al Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi. Gauck s-a pronunţat contra unei izolări sociale a celor care protestează. O idee similară a lansat ex-preşedintele deja anul trecut în legătură cu cei care votează cu partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).

 

Aprecierile lui Gauck se află în contradicţie cu cele ale Serviciului de Informaţii Interne (Verfassungsschutz). Acesta a anunţat la începutul acestei luni că mişcarea intitulată „gîndire transversală” sau „gîndire laterală” va fi monitorizată. Serviciul şi-a justificat decizia, arătînd că mişcarea s-a „radicalizat” şi acţionează pentru „delegitimarea” statului de drept.

 

Cei care, anul trecut, au înfiinţat mişcarea, susţin într-un manifest, accesibil pe internet în versiuni scrise şi audiovizuale: „Noi suntem democraţi! Concepţii radicale de dreapta, radicale de stînga, extremiste de dreapta, extremiste de stînga, fasciste, anti-umaniste nu-şi găsesc locul în mişcarea noastră.”

Mai mulţi activişti care sprijină această mişcare au înfiinţat, deja în iulie 2020, un nou partid care-şi spune „Baza” („Basisdemokratische Partei Deutschland” – cu numele prescurtat: „Die Basis”). În martie a participat deja la alegerile regionale din Baden-Württemberg şi acum se pregăteşte pentru cele din landul estic, Saxonia-Anhaltină, din 6 iunie. Totodată, partidul a anunţat că va participa la alegerile generale din septembrie şi că speră să obţină voturi suficiente pentru a intra în Bundestag.

Deocamdată, noul partid încă nu constituie o concurenţă serioasă pentru Alternativa pentru Germania (AfD). Ambele partide încearcă să obţină capital politic din criticile populiste la adresa politicii sanitare a guvernului federal. Ambele partide, reprezintă dreapta radicală a eşichierului politic german, deşi între ele există şi cîteva diferenţe semnificative care au devenit strident vizibile datorită pandemiei. Dacă în AfD argumentele politice sună raţional, Partidul Baza, e populat de o sumedenie de conspiraţionişti, tămăduitori şi susţinătorii unor doctrine ezoterice iraţionale, dar şi de oameni de ştiinţă, nemulţumiţi de politica sanitară. (Unul dintre aceştia este virologul Sucharit Bhakdi. Tezele lui sînt răspîndite şi în publicaţiile coronasceptice din spaţiul lingvistic românesc. Partidul „Baza” a anunţat că Bhakdi va candida pentru un mandat parlamentar.)

 

Într-un studiu al Universităţii din Basel se arată cît de mult a crescut influenţa unor organizaţii de acest fel. (Cf. Oliver Nachtwey, Robert Schäfer, Nadine Frei: „Politische Soziologie der Corona-Proteste”.) Tot acolo se prezice că, în următorii ani, aceste formaţiuni vor modifica scena politica în defavoarea partidelor democratice tradiţionale.