Cehia: un nou scandal „rusesc”

Relațiile dintre Cehia și Rusia sunt în criză după ce a ieșit la iveală, în aprilie, presupusa implicare a agenților Moscovei în exploziile produse într-un depozit de armament din Cehia, în 2014. Cele două țări și-au expulzat reciproc diplomați, iar Rusia a trecut Cehia pe o listă de „țări ostile”, alături de Statele Unite. Scandalul a avut ca efect în Cehia, printre altele, un interes sporit față de istoricul relației cu Moscova, inclusiv în anii dezmembrării Uniunii Sovietice și a blocului comunist.

Fostul președinte ceh Václav Klaus și actualul președinte Miloš Zeman sunt teoretic pe poziții ideologice diferite – primul este un conservator thatchterist, al doilea – social-democrat, dar au în comun cel puțin două lucruri: simpatia pentru Rusia „iliberală” a lui Putin și participarea la o curioasă asistență financiară pentru Uniunea Sovietică, în zilele prăbușirii Cortinei de Fier.

Publicațiile cehești Aktuálně.cz, Hodpodarské Noviny și Respekt au informat săptămâna aceasta că imediat după „revoluția de catifea” de la Praga, din 17 noiembrie 1989, au plecat către Uniunea Sovietică 1,3 miliarde de dolari.

Asistența cehoslovacă pentru statul sovietic în criză fusese plănuită în ultimele ei zile de conducerea comunistă de la Praga, iar primul ministru de finanțe ceh post-revoluție, Václav Klaus, „a dat drumul” banilor, ca împrumut. Mai târziu, ca premier, Miloš Zeman a „iertat” aproape integral datoria rușilor. Întreaga afacere a rămas secretă pentru publicul și parlamentele succedate de atunci la Praga, vreme de 32 de ani.

Autorii investigației jurnalistice spun că nu se știe cum a folosit Moscova banii, care potrivit înțelegerii comuniste urmau să fie întrebuințați pentru cumpărarea de mărfuri cehoslovace.

În cele din urmă, suma s-a „topit” în „datoria istorică” față de Praga a sovieticilor – estimată la 100 de miliarde de coroane cehești, adică aproximativ 5 miliarde de dolari americani, la cursul actual.

La cumpăna dintre milenii, în istoria datoriei rusești s-a implicat Miloš Zeman, ca premier al unui cabinet social-democrat tolerat de opoziția de dreapta – dominată de Klaus. Potrivit jurnaliștilor investigativi cehi, Zeman a decis rapid că datoria rușilor e practic irecuperabilă integral, așa că va fi iertată, cu excepția unei cincimi. O înțelegere în acest sens cu Moscova a fost semnată de actualul guvernator al Băncii Naționale cehești, ministrul de finanțe de atunci, Jiří Rusnok.

Autorii anchetei jurnalistice scriu că înțelegerea a fost extrem de defavorabilă Cehiei, căci alte stat, reunite ca creditori ai Moscovei în așa-numitul Club de la Paris, au reușit să obțină de la ruși părți mult mai mari din datoria sovietică. Mai grav, până la urmă, dubioasa firmă care a intermediat tranzacția a făcut în așa fel că Praga nu a primit nici puținul pe care l-a cerut, căci aproximativ 1,5 miliarde de dolari s-au „pierdut”. „Până azi planează suspiciuni că întreaga afacere a fost marcată de corupție masivă”, scriu autorii anchetei, amintind că firma intermediară, Falkon Capital, condusă de un georgian, a pornit apoi afaceri „de miliarde” în Rusia.

„Eu, unul, nu-mi amintesc de vreun asemenea împrumut pentru Uniunea Sovietică”, a fost reacția lui Václav Klaus.

Politicianul veteran de dreapta, cunoscut în ultima vreme pentru că nu a vrut să poarte mască anti-COVID, a mai spus că ancheta jurnalistică plină de „minciuni” ar fi o încercare de a bloca eventuala lui întoarcere în politica la nivel înalt.

Președintele Miloš Zeman, cunoscut pentru atacurile sale la adresa presei liberale, a refuzat să comenteze dezvăluirile, mai ales că Respekt, una din publicațiile implicate în anchetă, este pe noua „listă neagră” a președinției – de publicații cu care „nu vorbește”.