Război în Ucraina: ziua 35 | Negocieri de pace, dar războiul continuă
Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții militare:
Vicepremiera ucraineană Irina Vereșciuk a declarat că trupele ruse care ocupă zona unde se află fosta centrală nucleară de la Cernobîl trebuie să se retragă după ce forțele armate ale Ucrainei au avertizat că există pericolul exploziei muniției la fața locului.
Rusia a anunțat o reducere „drastică” a activităților sale militare în direcția capitalei ucrainene Kiev și a orașului Cernigov, din nordul Ucrainei. Anunțul a fost făcut de adjunctul ministrului rus al apărării Aleksandr Fomin, marți, 29 martie, la încheierea discuțiilor ruso-ucrainene de la Istanbul, care au durat aproximativ patru ore.
Secretarul de stat american Antony Blinken a reacționat la aceste evoluții spunând că se îndoiește de seriozitatea Rusiei. „Există ceea ce spune Rusia și există ceea ce face Rusia. Noi ne concentrăm pe aceasta din urmă”, a declarat el, în cadrul unei conferințe de presă în Maroc.
Forțele ruse reprezintă, în continuare, o amenințare semnificativă la adresa Kievului prin capacitatea lor de foc, chiar dacă ucrainenii continuă să lanseze contraatacuri localizate în nord-vestul capitalei ucrainene, susțin agențiile militare de informații britanice. Forțele ruse și-au menținut ofensiva asupra Mariupolului bombardând susținut orașulu-port asediat, a spus Ministerul Apărării într-o declarație din 29 martie.
Autoritatea de reglementare a presei din Rusia, Roskomnadzor, le-a cerut autorilor unui popular show de desene animate să elimine ultimul episod postat pe internet, deoarece este vorba despre invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia. Roskomnadzor a declarat pe 29 martie că episodul din serialul Masyanya „conține informații false legate de operațiunea militară desfășurată pentru apărarea republicilor populare Donețk și Lugansk”.
Rusia și Ucraina au reușit, se pare, să facă progrese la primele lor discuții față în față, după mai bine de două săptămâni. Moscova a afirmat că își reduce operațiunile militare în direcția capitalei ucrainene Kiev și spre Cernigov, în nordul Ucrainei, în timp ce Ucraina a declarat că va accepta să fie neutră.
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a călătorit în Ucraina pentru discuții cu înalți oficiali guvernamentali cu privire la furnizarea de „asistență tehnică urgentă” pentru siguranța și securitatea instalațiilor nucleare ale țării pe fondul invadării Ucrainei de către Rusia. „Conflictul militar pune centralele nucleare ale Ucrainei și alte instalații cu material radioactiv într-un pericol fără precedent”, a afirmat șeful AIEA Rafael Grossi într-o declarație din 29 martie.
Patru țări europene - Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Republica Cehă - au anunțat pe 29 martie expulzarea mai multor diplomați ruși pentru presupus spionaj. Olanda a anunțat expulzarea a 17 diplomați ruși despre care Ministerul de Externe olandez spune că acționau ca ofițeri de informații, în timp ce Belgia a expulzat 21 de diplomați ruși, Irlanda le-a cerut și ea altor patru diplomați să plece, iar Cehia unul. Rusia a reacționat agresiv, amenințând cu represalii.
Rusia a expulzat 10 diplomați din Estonia, Letonia și Lituania, ca răspuns la o mișcare similară a țărilor baltice împotriva Moscovei la începutul acestei luni. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat într-o declarație din 29 martie că este o reacție la „expulzarea provocatoare și neîntemeiată a personalului ambasadei ruse din aceste țări baltice”.
Un consilier municipal din orașul siberian Omsk a fost reținut din cauza postărilor online despre invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia. Asociații consilierului Dmitri Petrenko și activiștii pentru drepturile omului au declarat pentru RFE/RL pe 29 martie că demnitarul ar putea fi acuzat de distribuirea de informații false despre utilizarea forțelor armate ruse.
Un preot greco-catolic din Belarus a fost amendat pentru că lipise pe caroseria mașinii sale un autocolant pe care scrie: „Ucraina, iartă-ne”. Pe 28 martie, un tribunal din orașul Mahilyou din estul Belarus a decis ca preotul Vasil Yahorau să plătească 1600 de ruble (490 de dolari) drept penalizare pentru că avea autocolantul pe mașină.
Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a reapărut în public, afirmând că principalele sarcini ale primei etape a operațiunii militare ruse în Ucraina au fost finalizate. Acum, potrivit lui, armata rusă se poate concentra pe ce ceea ce el a numit obiectivul principal - eliberarea Donbasului.
NATO și „Domul de fier” israelian al Germaniei
„Germania ia măsuri.” După ce și-a mărit bugetul militar și a început sa trimită arme în Ucraina, încălcând o veche politică ce data de la al Doilea Război Mondial, Germania ia acum în considerare achiziționarea unui scut antirachetă, conceput de Israel, asemănător cu ceea ce statul evreu numește „Domul de fier”, relatează Süddeutsche Zeitung, care reia dezvăluirile părții israeliene revelate de tabloidul Bild.
Deși achiziționarea unui astfel de sistem de apărare – numit Arrow-3 – nu a fost încă confirmată oficial, partidul cancelarului social-democrat Olaf Scholz ar fi în favoarea acestuia, la fel ca o parte importantă a clasei politice germane, inclusiv din opoziție.
Cererile pentru instituirea unei adevărate apărări europene comune s-au înmulțit într-adevăr în UE, sprijinite în asta și de NATO și de Statele Unite, de la invazia rusă a Ucrainei încoace.Mai multe amănunte AICI.
Plan UE în 10 puncte pentru Moldova și celelalte țări afectate de criza refugiaților
Miniștrii de interne ai celor 27 de țări ale UE au căzut de acord luni seara, 28 martie, în unanimitate, să pună la punct o structură de triere și control al acestei imigrații masive, de un tip nou, din Ucraina, care nu fusese prevăzută de tratatele fondatoare ale UE.
Planul prevede o coordonare a UE cu Moldova, pentru a “reloca” imigranții de acolo și pentru a evita, de pildă, traficul de persoane, devenit foarte prosper pentru rețelele criminale.
Tot așa, în cazul precis al Moldovei, textul prevede transferuri sporite și desfășurarea rapidă a unor echipe Frontex în Moldova. Transferurile, în cooperare cu ICNUR (UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați) și OIM și sprijinite de finanțare UE, reprezintă o prioritate imediată.
In Europa au ajuns deja 3,8 milioane de refugiați din Ucraina.
Un elev ucrainean retrăiește clipele în care un soldat rus i-a ucis cu sânge rece tatăl
Un adolescent ucrainean se reculege cu greu după ce tatăl său, cu care ieșise din casă după medicamente, a fost împușcat cu sânge rece de un soldat rus. Iura și familia sa au fugit după aceea din orașul Bucea, o localitate devastată de război la nord-vest de Kiev și acum se adăpostesc într-un loc sigur în alt colț al Ucrainei. Aici el a împărtășit jurnaliștilor Current Time TV mărturii cutremurătoare despre moartea tatălui său.
„Z” – dar nu de la Zelenski
Rusia duce în Ucraina un război pe cel puțin două fronturi: pe teren și pe „terenul simbolurilor”. Iar dacă primul nu pare să meargă așa cum și-a dorit sau închipuit Kremlinul – susțin experții militari occidentali – al doilea funcționează mult mai bine, cel puțin în Rusia. Așa s-a ajuns și la „războiul simbolurilor”, între Z și trandafirul alb. Mai multe, AICI.
Beckham își cedează contul de Instagram unei anesteziste din Harkov
Cunoscutul fotbalist englez David Beckham și-a predat temporar contul de Instagram unui medic pediatru anestezist din Harkov. De duminică, cei peste 70 de milioane de urmăritori ai lui Beckham pot să vadă care sunt condițiile într-o maternitate, aflată sub amenințarea constantă a bombelor rusești. Doctorița a arătat și imagini din subsolul spitalului unde sunt evacuate femeile care așteaptă să nască, dar și proaspetele mame.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa
La 6 martie, Serhii Perebiinis și-a pierdut întreaga familie în timp ce încercau să se evacueze dintr-o suburbie a Kievului. Moartea soției și celor doi copii ai săi cauzată de un obuz rusesc a fost documentată de jurnaliști aflați la fața locului, iar imaginile cu trupurile lor neînsuflețite au făcut înconjurul lumii. Perebiinis a vorbit despre această tragedie cu postul Current Time. (ATENȚIE: Urmează imagini care vă pot afecta emoțional.)
Ar putea fi Putin judecat pentru crime de război?
Curtea Penală Internațională (CPI) îl investighează pe președintele Rusiei pentru posibile crime de război în Ucraina. Se pune însă din start întrebarea legitimă: Este oare Putin susceptibil să fie într-adevăr judecat la Haga? Mai multe AICI.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.