Școli pentru copiii refugiați din Ucraina
Ultimele date prezentate de Primăria Municipiului Chișinău arată că joi, 99 de copii ai refugiaților care și-au găsit adăpost în capitală au fost integrați în procesul educațional. 15 dintre cei care frecventează școala sunt din familii care au depus solicitări de azil în Republica Moldova, a declarat Europei Libere, Angela Cutasevici, viceprimara Chișinăului.
Autoritățile municipale au identificat patru școli care au ore cu predare în limba ucraineană și pe care le-au inclus prioritar în oferta educațională pe care o pun la dispoziția familiilor refugiate din Ucraina. Angela Cutasevici, viceprimara capitalei, notează că părinții care au solicitat înscrierea la școală preferă să-și dea copiii la instituții din zona unde au fost cazați.
Dintre cei care au în vedere integrarea educațională, marea majoritate solicită o înmatriculare temporară a copiilor în procesul de studiu, remarcă Angela Cutasevici. Ea mai spune că pentru copiii refugiați din Ucraina sunt organizate 11 centre de activități extrașcolare, inclusiv în cadrul Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hașdeu”.
Viceprimara anticipează o creștere a numărului de cereri pentru înscriere la școală a copiilor, însă atrage atenția că situația este incertă întrucât mare parte din refugiați sunt doar în tranzit prin Republica Moldova: „Este un proces nestabil, ei sunt într-o mare trecere și pur și simplu sunt în activitățile lor de a-și căuta adăpost stabil sau de a-și determina soarta lor de mai departe. Vom interveni cu multe ajustări pe parcurs. Depinde deja și de statutul copiilor, că ei nu toți vor în școală, dar ei vor să aibă activități și să fie implicați. De asta și am venit cu o ofertă mare, inclusiv o tabără de zi. Dacă vor fi solicitări, vom crea și alte astfel de tabere.”
Autoritățile locale spun că au reacționat la cererile părinților, dar sunt încă în așteptarea unor instrucțiuni clare de la Ministerul educației, care nu s-a pronunțat deocamdată asupra integrării școlare a copiilor refugiați.
Direcția educație a Municipiului Chișinău s-a adresat comunității educaționale, precizând că este nevoie de o informare corectă „despre situația în cazul conflictului armat din Ucraina, cu o abordare adaptată vârstei și cu un impact emoțional minim pentru aceștia” .
Vasile Coroi, directorul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, asociație implicată în activități de suport pentru cadre didactice din două raioane de frontieră, susține că în această situație de criză și angajații din educație au nevoie de ghidare: „În momentul acesta, cadrele didactice au nevoie să cunoască cum să discute cu copiii, cum să abordeze tema războiului cu aceștia și cum să le gestioneze emoțiile, fricile și preocupările. Ele însele, cadrele didactice trebuie să fie stabile emoțional, ca să nu transmită mai departe anxietățile lor copiilor și să poată lucra mai departe cu ei.”
Potrivit viceprimarei capitalei, Angela Cutasevici, mai mulți angajați ai Centrului psiho-socio-pedagogic al Direcției Generale Educație sunt în aceste zile la Centrul de plasament de la ,,Moldexpo” pentru a oferi suport psihologic și emoțional familiilor care au fugit de război.