Războiul, răsturnările politice și «Cei trei Moscotari» din prezidențialele franceze

În litania de orori și distrugeri anunțate de toată presa, dincolo de trista și revoltătoarea enumerare, unele titluri sar în ochi: astfel, scrie The Guardian, premierul britanic Boris Johnson a atras atenția că Putin caută să ‘Grozny-fy’ Kievul și să-l distrugă cu totul, altfel zis să «groznifieze», să transforme capitala Ucrainei într-un nou Groznîi.

Și, într-adevăr, un decor de Groznîi cu o revoltătoare simbolică suplimentară revelează Washington Post, descriind cum o rachetă rusească trasă asupra turnului televiziunii din Kiev a lovit memorialul de la Babi Iar dedicat Holocaustului, locul unui cumplit masacru și pogrom în al Doilea Război Mondial. Simbolica este devastatoare pentru o armată care pretinde că a intrat în Ucraina pentru a combate neo-nazismul.

Imaginile, obținute de Washington Post, arată o scenă haotică, cu mașini și clădiri sfârtecate și cel puțin patru cadavre calcinate. Cinci persoane au fost ucise, potrivit oficialilor ucraineni.

Ploaia de bombe și ploaia de sancțiuni

Continuă ploaia de sancțiuni asupra Rusiei, nu doar politice și economice, ci și în domeniul cultural sau în cel sportiv, în ceea ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit un «clash» între democrații și autocrații, altfel zis între civilizații.

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a estimat la televiziunea France24 că «sancțiunile vor face să se prăbușească economia rusă». El a revenit însă asupra expresiei pe care o folosise anterior: «război economic», care atrăsese o reacție furioasă din partea apropiatului lui Putin și fost președinte rus Dmitri Medvedev.

Trupele franceze sosesc în România

Primul contingent francez a sosit pe aeroportul militar Mihail Kogălniceanu din România.

Le Monde scrie că UE caută să racordeze în regim de urgență Ucraina la rețeaua electrică continentală… dar că în acest timp gazul rusesc continuă să alimenteze Europa.

Tot Le Monde descrie decorul gării din Varșovia, plină de sute de ucraineni care se întorc acasă să lupte, în vreme ce în Liov, în Ucraina, se strâng acum mulți exilați bieloruși care doresc să lupte împotriva rușilor.

În același timp, tot în Franța, Le Figaro publică un reportaj despre francezii care merg să lupte de partea forțelor ucrainene, precum odinioară brigăzile internaționale mergeau în Spania să lupte împotriva lui Franco.

La Repubblica, în schimb, scrie cum, după capitularea în noaptea trecută a Hersonului, în sud, la Marea Neagră, Kremlinul trimite acum forțele speciale și mercenarii ceceni, cei pe care cotidianul italian îi numește, cu aluzie la gărzile speciale ale Imperiului Roman, «i pretoriani».

Războiul — victorie garantată pentru Macron la prezidențiale

Sigur, unele figuri publice occidentale caută în mare grabă să își repare imaginea compromisă în trecut cu regimul lui Putin, sau cu Putin personal. Astfel, actorul francez Gérard Depardieu, prieten de mai bine de un deceniu cu Putin (cf. foto), și care a primit cetățenia Federației Ruse (unde s-a dus ca să nu mai plătească impozite în Franța), caută acum să se distanțeze de autocratul de la Kremlin, cerând încetarea ofensivei și negocieri, dar, cum atrage atenția New York Times, folosind expresia «război fratricid», de parcă cele două părți ar fi egale.

“The Three Moscowteers”. Un lucru e sigur, cum o constată site-ul britanic Unherd: grație lui Putin, Macron a câștigat deja alegerile prezidențiale franceze, deși încă nu și-a anunțat în mod oficial candidatura. Scrie Unherd:

«Haideți să-i numim “The Three Moscowteers” (joc de cuvinte pe The Three Musketeers, «Cei trei Moscotari», oamenii Moscovei, în loc de «mușchetari»). Până când primele bombe au început să cadă pe Ucraina săptămâna trecută, trei dintre principalii candidați în alegerile prezidențiale franceze de luna viitoare erau apologeți entuziaști ai lui Putin. Dacă adunăm intențiile de vot anunțate, extremiștii de dreapta Éric Zemmour și Marine Le Pen și cel de stânga Jean-Luc Mélenchon, reprezentau peste 40% din votul popular.»

«Putin are mari admiratori pe față în multe țări, de la Donald Trump, Steve Bannon și Tucker Carlson în SUA la Nigel Farage și Jeremy Corbyn in Marea Britanie. La fel, el a reușit să cumpere parte din establishment-ul politic german cu conducte de gaz, ba chiar o halcă din partidul conservator britanic (Tory) cu ruble.»

Viziunea optimistă

Pe partea optimistă, săptămânalul britanic The Economist analizează cele trei erori ale lui Putin.

«1. Prima greșeală a lui Putin a fost să-și subestimeze inamicul. Poate că a crezut în propria sa propagandă: că Ucraina nu este o țară adevărată, ci o creatură artificială a CIA, condusă de impostori disprețuiți de oamenii pe care îi guvernează. Dacă s-a așteptat ca Ucraina să se prăbușească la prima demonstrație de forță, el nu ar fi putut greși mai mult.

2. A doua eroare a lui Putin a fost să-și gestioneze greșit forțele armate. Aviația rusă nu a reușit până acum să domine cerul. Putin s-a străduit să-și asigure populația de acasă că Rusia nu e vârâtă într-un război, ci doar în ceea ce el numește o operațiune de „denazificare”. Soldații, nesiguri pe ce ar trebui să facă, se așteptau să fie primiți ca niște eliberatori. Dacă Putin ordonă trupelor să-și măcelărească vecinii ucraineni, ei s-ar putea să nu se supună. Dacă mulți soldați ruși vor muri în încercarea de a zdrobi orașele ucrainene, așa cum este probabil, Putin nu va putea să ascundă asta acasă.

3. Și a treia greșeală a fost să subestimeze Occidentul. Din nou, poate că a crezut că Vestul e prea decadent și egocentric pentru a răspunde. Ca un dictator căruia îi este greu să înțeleagă oamenii pot avea o autentică dorință de democrație, el a fost sigur surprins de sprijinul popular occidental pentru Ucraina - sprijin care îi arată pe londonezi cântând imnul ucrainean, iar Poarta Brandenburg din Berlin aprinsă în culorile azur și aur ale drapelului ucrainean.»

Viziunea pesimistă

O viziune pesimistă a ceea ce va urma este oferită în schimb de David French în The Atlantic. Potrivit analistului, «eșecurile inițiale ale Rusiei nu înseamnă că Ucraina va supraviețui».

«Armata lui Putin ar putea încerca să-și revină din primele greșeli cu o brutalitate sporită. Planul inițial al Rusiei a fost un eșec costisitor, în parte pentru că – în mod incredibil – au fost minimalizate punctele tari ale Rusiei și au fost maximalizate slăbiciunile, aparent în serviciul unei strategii care pare să fi fost bazată pe informații eronate, care au subestimat armata ucraineană și au supraestimat posibilul sprijin popular ucrainean pentru Rusia. Dar să nu credem că Rusia nu poate, sau că nu își va schimba abordarea. Putin încă nu a pierdut acest război, iar „victoria” lui ar putea fi cu adevărat cumplită de privit.»

Analiza din The Atlantic continuă: «Știm acum de ce Groznîi, în Cecenia, a fost numit cândva „cel mai distrus oraș de pe pământ”. Armata rusă a devastat orașul pentru a-i învinge pe rebeli în timpul celui de-al doilea război cecen. Mai recent, forțele ruse din Siria au fost nemiloase, comițând crime de război, potrivit Națiunilor Unite, într-o campanie de pârjol total, care a ajutat la menținerea guvernului sirian.»

O estimare la fel de pesimistă găsim și în Libération, în Franța: Ucraina — «Fizionomia conflictului va deveni mult mai violentă».

Presa rusă împotriva cenzurii

În Rusia, parchetul a blocat site-ul tele-canalului Dojd («Дождь») și a interzis ca radio-ul Eho Moskvî («Эхо Москвы») să mai emită.

Principalul cotidian de opoziție, Novaia Gazeta, a publicat un editorial în care se solidarizează cu cele două organizații mass-media, numind intervenția procuraturii «o intruziune grosolană (грубым вмешательством) în activitatea legitimă a presei».

| Ar putea să-l răstoarne oare oligarhii pe Putin?

 

În sfârșit, îngrijorați de repercusiunile economice ale sancțiunilor occidentale, unii miliardari ruși încep timid să-și ridice vocea împotriva războiului. Suficient oare pentru ca Vladimir Putin să-și simtă puterea amenințată?

Pe 24 februarie, când tocmai începuse războiul din Ucraina, revista Forbes scormonea deja în buzunarele oligarhilor. „Cei 116 miliardari din Rusia au pierdut deja peste 126 de miliarde din 16 februarie încoace”.

Infiltrarea oligarhilor ruși la Londra și în alte părți în Occident a fost până acum unul din succesele reale ale lui Putin… Tot prin aceștia ar putea însă fi lovită și influența Rusiei. Mai ales dacă vor fi supuși și ei, direct, interdicțiilor de viză sau călătorie în Occident.

Pentru un oligarh rus, este infinit mai gratifiant să facă shopping cu amanta în Paris sau Londra, decât în Dubai sau Shanghai. Sfârșitul lui Putin ar putea veni de la revolta oligarhilor cu interdicție în Vest și plictisiți de Abu Dhabi.