Lungul drum al curățării justiției moldovene de oamenii corupți și compromiși
Pe fondul reformei justiției promovate de guvernarea PAS, care spune că vrea să „curețe sistemul” de oamenii corupți și compromiși, procurorii moldoveni au depus cu zecile cereri de intrare în avocatură. În fața lor s-a ridicat însă un nou obstacol, sub forma unor amendamente la legea avocaturii, care îi obligă să dea examen, dacă vor să devină avocați. Iar confirmarea, că altfel nu merge, au primit-o 63 de procurori marți, 8 februarie, când Uniunea Avocaților le-a respins oficial cererile de intrare în avocatură fără examen, invitându-i să se pregătească să-l susțină. Printre „învățăceii” fără voie se află magistrați cunoscuți, inclusiv unii acuzați de actuala putere că au făcut jocul celei vechi. Liliana Barbăroșie.
Uniunea Avocaților (UA) a primit începând din vara anului trecut câteva zeci de cereri pentru licență de avocat de la procurori și judecători, unii foști, iar alții încă în funcție. Legea veche le permitea acestora să obțină licență aproape automat, fără curs de instruire în deontologie și fără examen de calificare – etape obligatorii pentru alți solicitanți. Dar legea a fost modificată de noua guvernare în ianuarie, astfel încât toți pretendenții la funcția de avocat să treacă prin aceleași proceduri de selecție, fără abatere.
Comisia de licențiere a UA, care a examinat marți un număr de 65 de astfel de cereri, le-a respins pe mai toate, cu doar două excepții:
„Un candidat a depus o cerere de amânare în legătură cu faptul că e bolnav de covid-19 și, evident, comisia nu a examinat cererea. Un alt solicitant a renunțat la cererea sa inițială, după ce a analizat baza legală în vigoare și a solicitat să vină la examenul de calificare”, a precizat pentru radio Europa Liberă Adrian Tăbârță, președintele comisiei de licențiere, marți, imediat după decizia de respingere.
Numele singurului fost magistrat care a decis să-și retragă cererea e Oleg Ciumaș, cu 16 ani lucrați în sistemul de justiție, mai întâi în procuratură, apoi într-o judecătorie de la Bălți. L-am căutat azi prin telefon să-l întrebăm de ce a acceptat, diferit de alții, examenul:
„Pentru că asta este legea - ea trebuie respectată. Vreau să merg în avocatură pentru că, personal, consider că din postura de avocat poți să ajuți mai mult oamenii. Am activat ca judecător și pot să vă spun din propria experiență că, atâta timp cât poziția apărării e bine probată, sunt foarte puține șanse ca judecătorul să emită o decizie ilegală.”
Printre celelalte 63 de cereri, respinse însă de Uniunea Avocaților, figurează și una semnată de Mircea Roșioru, fostul adjunct al procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Roșioru afirmă că nu s-a hotărât deocamdată dacă va contesta sau nu în justiție decizia Uniunii:
„E vorba despre un articol din lege care la moment este obiect de examinare la Curtea Constituțională, așa că vedem, vedem.”
Printre solicitanții neadmiși astfel automat la profesia de avocat figurează nume necunoscute, dar și altele legate de tot felul de scandaluri. Iată doar un exemplu: Adriana Bețișor, fosta procuroră care a condus ancheta Procuraturii Anticorupție în cazul fraudei bancare și a instrumentat dosarul împotriva fostului premier Vlad Filat, condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupție în 2016. Sau alt exemplu: Andrei Băieșu, procurorul care l-a anchetat pe Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Fostul șef al procuraturii pentru crima organizată și cauze speciale (PCCOCS), Ion Caracuian, și Victor Plugaru, care a condus ancheta pe marginea expulzării profesorilor turci împotriva fostului șef al SIS, Vasilii Botnari, de asemenea au fost respinși. Luna trecută, când a modificat în ritm alert legea avocaturii, PAS a spus că nu ar vrea ca acești procurori, dar și judecători controversați să beneficieze în continuare de privilegii la accederea în baroul de avocați.
Dar lucrurile ar putea să funcționeze și diferit decât își dorește noua guvernare.
Deciziile comisiei de licențiere au venit cu mari întârzieri față de momentul depunerii cererilor, iar termenul prevăzut de lege ar fi de doar 30 de zile pentru un răspuns, ceea ce înseamnă că cei respinși ar avea motive să depună contestații, ba chiar să și le câștige. O soluție de acest gen, favorabilă unuia dintre contestatarii care nu a așteptat decizia de ieri a Uniunii, a și fost deja pronunțată de o judecătorie de la Chișinău.
L-am întrebat un membru al consiliului uniunii, Vlad Gribincea, dacă precedentul ar putea fi repetat:
„Soluția se referă la un singur caz, dar dacă acest precedent rămâne în vigoare, judecătorii vor fi tentați să aplice aceeași interpretare și cazurilor viitoare. Întrebarea mai mare este: de ce judecătorii și procurorii nu doresc să vină la examenul de calificare pentru accederea în funcția de avocat?”
„Codul administrativ prevede un termen de 30 de zile pentru examinarea cererilor, dar trebuia să aibă cine să le examineze. Aproape un an, nu am avut o comisie funcțională, ceea ce nu e din vina noastră – nu a existat organul”, a explicat motivul întârzierii cu examinarea cererilor Adrian Tăbârță, președintele comisiei de examinare a Uniunii.
Cu o săptămână mai devreme, deputații Partidului Socialiștilor Vasile Bolea și Grigore Novac au contestat la Curtea Constituțională modificarea legislației de către majoritatea PAS. Instanța nu a luat încă o decizie pe fond. Deocamdată, a respins cererea socialiștilor de suspendare a prevederilor legale până la pronunțarea pe fondul problemei.