Natalia Vîlcu-Bajurean: La nivel mondial, 400 de mii de copii anual se îmbolnăvesc de cancer și noi nu putem fi o excepție
Europa Liberă: Asociația Dvs. a inițiat recent o campanie de colectare de fonduri pentru achiziționarea unui flowcitometru. Pentru cei care, într-un fel, au fericirea să nu știe ce este asta, este vorba de un aparat medical de înaltă precizie capabil să identifice patologia prin analiză la nivel celular. Foarte important în diagnosticarea cancerului. În manifestul însoțitor la această inițiativă menționați că în 2020, la fiecare patru zile, un copil a fost internat în Institutul Oncologic fiind diagnosticat cu o formă de cancer. Pentru început, cum vă explicați această statistică de-a dreptul tulburătoare?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Este o statistică tulburătoare nu doar pentru Republica Moldova. La nivel mondial, circa 400 de mii de copii anual se îmbolnăvesc de cancer și noi nu putem fi o excepție. Este o problemă care trezește îngrijorări în toată lumea. De aceea, atât la nivel european, cât și la nivel mondial au fost lansate programe anume pentru a susține dezvoltarea ramurii tratamentului cancerelor pediatrice. Cu această ocazie, pe data de 15 februarie, noi pur și simplu nu am putut să nu fim solidari cu lumea întreagă și am hotărât că este necesar să ridicăm și la noi această problemă care ține de diagnosticul timpuriu al maladiilor oncologice, pentru că la copii maladiile oncologice au un procent mult mai înalt de reușită în tratament. De aceea, cum spuneam, și la nivel mondial se investește foarte mult în diagnosticul și în tratarea cancerelor anume la copii. Bine, și cancerul la adulți la fel nu este mai puțin important, dar, spre deosebire de adulți, la copii 90 la sută este o problemă genetică, care, cu ajutorul tratamentelor moderne, poate fi rezolvată și depășită.”
Europa Liberă: Pe 15 februarie a fost Ziua internațională a copilului bolnav de cancer. Revenind însă la subiect, de ce asemenea echipamente sunt atât de necesare?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „La copii problema principală constă în diagnosticul timpuriu. Cu cât mai devreme se observă problema, cu atât este mai mare succesul în tratarea acesteia și mai puține consecințe pentru sănătatea copilului pot să apară ulterior. De aceea, noi am hotărât să accentuăm anume lacuna care poate este la acest moment în ceea ce ține de diagnosticul timpuriu. Acest aparat, care noi dorim cu tot dinadinsul să ajungă în Republica Moldova, este capabil să ofere o precizie de 99 la sută în diagnosticul leucemiilor. Leucemia este forma de cancer la sânge și sistemul limfatic, dar tot ea are și cea mai mare reușită la tratament. Respectiv, cu cât mai devreme este depistată, și este depistată corect forma și început corect tratamentul, cu atât mai puține consecințe și o viață mai bună va avea copilul ulterior tratamentului.”
Europa Liberă: Ați precizat în manifestul Dvs. că sistemul medical din Republica Moldova nu poate oferi la momentul actual acces la un astfel de diagnostic, la astfel de echipamente. De ce? De ce ajunge sectorul neguvernamental să adune bani? Cum se face că bani pentru așa ceva nu sunt în condițiile în care numai pe parcursul ultimilor doi ani, spun statisticile, în Republica Moldova au murit de cancer peste 12 mii de persoane, maladiile oncologice fiind de altfel cea de-a doua cauză a mortalității în Republica Moldova după maladiile cardiovasculare?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Îmi vine greu să comentez aceste statistici, pentru că, așa cum spuneam, cancerul este problema și cauza mortalității nu doar în Republica Moldova, ci e una dintre primele cauze ale morbidității populației pe întreg mapamondul. În Republica Moldova o să vorbesc despre ceea ce ține de cancerul pediatric, și anume leucemiile, pentru că asociația noastră până la urmă se numește „Viața fără leucemie”. Ea a fost fondată de un grup de părinți care au avut copii bolnavi de leucemie și s-au tratat aici, în Republica Moldova. Leucemiile, de fapt, se tratează cel mai mult și cel mai greu, tratamentul durează între 9 luni, 1 an și chiar mai mult de 1 an. Evident nu putem zice că până acum nu s-au depistat aceste maladii, ele se diagnosticau, doar că într-o perioadă mult mai lungă de timp, iar atunci când era nevoie de o analiză, să zicem la acest aparat, care se numește flowcitometru, părinții erau nevoiți să plece peste hotare pentru a obține rezultatele care, de altfel, pentru medici sunt extrem de importante atunci când prescriu tratamentul. Deci, în funcție de rezultatele acestei analize se determină forma de cancer și, ulterior, tratamentul.
În general, domeniul oncologic este într-o evoluție permanentă. Nu vreau să dau dreptate statului, dar îmi dau seama că ei nu pot ține pasul cu toate tehnologiile moderne care se dezvoltă și având ceva echipamente în laborator, evident că încearcă să le exploateze la maximum pe cele pe care le au și problema achiziționării de utilaj nou implică ulterior și problema mentenanței acestui echipament, și problema instruirii personalului care să lucreze la acest echipament. Deci, cumva, înțeleg eu că se conștientizează problema necesității, dar poate undeva încă nu-i este acordată atenția necesară. Și atunci venim noi, cei din societatea civilă, care îndemnăm statul să nu se lase pe-o ureche, că totuși tehnologiile evoluează și diagnosticul evoluează și atâta timp cât este o soluție tehnică de a îmbunătăți situația bolnavilor de leucemie, să zicem în situația dată nemijlocit, cred că trebuie și merită să facem tot posibilul pentru ca să putem aduce aceste tehnologii la noi.”
Europa Liberă: Și cât de receptivă a fost lumea la campania de colectare de fonduri?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Oamenii au fost foarte receptivi, am început să primim donații chiar din prima zi de când am lansat acest apel. Noi înțelegem foarte bine că echipamentul respectiv este destul de costisitor și nu ne va fi ușor să adunăm suma necesară.”
Europa Liberă: Exact. Poate fi vorba de sute de mii de euro...
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Îmi doresc foarte mult să putem colecta această sumă de la societate, dar îmi dau seama că nu va fi suficient.”
Europa Liberă: Veți colabora și cu alte organizații?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Evident. Pentru noi această campanie a fost importantă și sub aspect de lansare a acestui apel public, sub aspectul de conștientizare a problemei și eu consider că nouă acest lucru ne-a reușit, atâta timp cât și mijloacele media, și cetățenii s-au sensibilizat, de fapt, la această problemă, pentru că până la urmă acest aparat nu este destinat doar copiilor. Deci, la el vor fi diagnosticate maladiile oncologice ale sângelui atât la copii, cât și la adulți. Da, nu este nimic comparativ, să zicem, cu aceeași Românie, unde anual se efectuează în jur de 10 mii de teste. În Republica Moldova numărul va fi mult mai mic, dat fiind faptul că și numărul de pacienți este mai mic, dar asta nu înseamnă că pacienții din Republica Moldova nu au dreptul, mai ales că nu toți au surse și posibilități de a face astfel de investigații peste hotare.”
Europa Liberă: Vorbind despre România, peste Prut campanii similare au fost popularizate de persoane publice și în așa mod s-a ridicat un ditamai spital. Credeți că în Republica Moldova ar fi posibilă o performanță similară?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Ceea ce noi ne dorim este să utilizăm toate metodele pentru a putea aduna această sumă. Dacă va fi necesar, evident vom apela și la persoane publice, și la susținerea mediului de afaceri, vom încerca să batem la toate ușile la care credem că vom putea găsi un răspuns și un ecou. În România, de exemplu, pentru că ideea acestei campanii ne-a venit dintr-un exemplu al unei asociații similare din România, în anul 2013 ei la fel au lansat o astfel de campanie și a durat doi ani de zile până au reușit să adune suma necesară. Ne dăm seama că nu va fi ușor și că banii nu se vor aduna dintr-odată, dar e important că am început, ne-am stabilit traseul, vedem scopul pe care trebuie să-l atingem și o să mergem înspre acest scop.”
Europa Liberă: Ați primit vreo reacție din partea autorităților statului?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Deocamdată, nu. Noi am avut și anterior discuții chiar și cu administrația Institutului Oncologic și ei recunosc necesitatea acestui aparat, pentru că, evident, această diagnosticare face parte din protocolul modern de tratament. Deci, cum vă spuneam, rezultatele lui sunt impetuos necesare pentru a stabili modalitatea de a efectua tratamentul ulterior. La momentul actual, evident că administrația institutului se bazează pe bugetul pe care îl au ei și bugetul care este nu le permite să facă o astfel de achiziție. Sperăm mult că ne va auzi poate și Ministerul Sănătății și poate ei vor veni cu o inițiativă sau ne vor invita cel puțin la discuții să vedem ce putem face mai departe. Poate fi un parteneriat public-privat, dar eu știu că societatea civilă din Republica Moldova este capabilă să semnalizeze anumite lucruri pe care statul, nu știu, sau că nu le observă, sau nu vrea să le observe. Forța pe care o avem noi și vocea pe care o reprezentăm, eu cred că vor fi luate în calcul.”
Europa Liberă: Cum a afectat pandemia de coronavirus procesul de vindecare al copiilor cu cancer. Dacă nu greșesc, Institutul Oncologic găzduiește pacienți infectați cu COVID-19. Cum are loc tratamentul, când, iată, există acest risc al COVID-ului?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Secțiile pediatrice ale Institutului Oncologic au suferit, așa, o puțină, să zicem, strămutare din cauza acestei pandemii, pentru că au fost strămutate din blocul în care se obișnuia, se numește blocul hematologic, acolo unde de mulți ani de zile se afla Secția hematologie pentru copii, ea a fost strămutată în clădirea centrală. Tratamentul se desfășoară conform protocoalelor, bănuiesc. Eu, din păcate, nu cunosc prea multe lucruri, știu doar că toți copiii care s-au aflat la tratament în Institutul Oncologic și au contractat în paralel COVID au fost tratați de ambele maladii. Deci, medicii s-au dedicat inclusiv tratării copiilor, în pofida faptului că au fost diagnosticați cu COVID.”
Europa Liberă: Vorbind despre asociație, ați menționat și la începutul interviului că e formată mai ales din părinți ai căror copii au fost diagnosticați cu leucemie. Cum informează această experiență activitățile ONG-ului?
Natalia Vîlcu-Bajurean: „Ea practic determină scopul pentru care noi existăm și ne motivează. Deci, faptul că noi am trecut prin acele secții, am simțit ceea ce simt părinții copiilor care acum sunt internați acolo ne motivează cumva să venim cu această susținere și noi ne dedicăm timpul, uneori, banii noștri doar ca să-i asigurăm și să le redăm o mică încredere că totul va fi bine. Vrem să le spunem că cazuri fericite sunt mult mai multe și trebuie doar de avut încredere în medici, de format o echipă strânsă între medic, copil și părinte, fiindcă asta, de fapt, este celula care învinge cancerul și-i îndemnăm să fie puternici și doar atunci când au nevoie de ajutor, atunci noi sigur că le suntem alături. Bunăoară, din acest an cu ajutorul sponsorilor am început să le oferim posibilitatea de a călători gratuit prin orașul Chișinău, pentru că mulți dintre ei vin din suburbii sau din raioane, deci, pentru toate călătoriile prin orașul Chișinău avem un sponsor care le oferă gratuit. Cu ajutorul diferitelor proiecte ținem foarte mult să contribuim la menținerea acestui echilibru psiho-emoțional al copiilor care se află în tratament, pentru că acesta este un factor foarte important atunci când copilul nu se gândește la boală, nu se gândește la dureri. Astfel venim și noi cu mici surprize, le mai dăruim câte-o jucărie, le aducem niște dulciuri. Acum e mai dificil, fiindcă este interzis accesul în spital și am trecut activitățile pe online, dar anterior veneau clovnii regulat în secții, veneau voluntari care făceau cu ei diferite activități, întrucât este foarte important de a menține copilul aflat în tratament într-o stare emoțională pozitivă.”