Deputații PSRM-Partidul Șor au votat un „regim special” privind controlul averilor

Printre legile votate miercuri seara de coaliția de conjunctură PSRM-Partidul Șor sunt și câteva amendamente la legea ce vizează activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI). Președinta instituției, Rodica Antoci, le critică pe motiv că cei care au ridicat mâna, în marea majoritate, sunt vizați în procedură de control, respectiv au pus mai presus interesul personal și de grup decât interesul public. De asemenea, potrivit lui Antoci, modificările făcute „vor arunca la coșul de gunoi activitatea inspectorilor de integritate din ultimul an și jumătate”.

Președinta Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci,  crede că votul din legislativ este o reacție la rezultatele inspectorilor de integritate din ultimul timp, care, potrivit ei, deranjează, în ceea ce privește verificarea averilor demnitarilor, a conflictelor de interese și incompatibilităților. Ea regretă că tot efortul din ultimii trei ani de a dezmorți activitatea ANI se va duce pe apa sâmbetei și speră că legea va fi contestată la Curtea Constituțională.

„Regretabil este faptul că, în acești doi ani de control, efectuat cu adevărat, au demarat mai multe dosare în care sunt vizați foarte mulți subiecți, atât demnitari înalți, judecători, procurori, deputați, cât și alți funcționări publici. Odată cu intrarea în vigoare, această lege va duce totul, munca depusă într-un an și jumătate pe un anumit dosar de control va fi aruncată la coșul de gunoi. Regret faptul că acel aviz al Autorității nu a fost luat în considerare, să fim auziți și să fim chemați la masa de discuții”.

În particular, parlamentarii au votat pentru micșorarea de la trei ani la un an de la încetarea mandatului când poate fi efectuat controlul. O altă prevedere se referă la imposibilitatea de a face verificări în cazul funcțiilor deținute anterior de un anumit subiect al declarării. Perioada de contestare a deciziei inspectorului de integritate, de la 15 zile, cât era până ieri, a fost extinsă la un termen nelimitat, introdus prin aceste amendamente. O îngrijorare exprimată de ANI e că sancțiunea disciplinară va deveni o normă moartă.

Pe de altă parte, autorii inițiativei au explicat că vor să pună capăt unor decizii arbitrare și să elimine lacunele din legislație.

Mai mulți experți și-au exprimat îngrijorarea că activitatea ANI va fi din nou paralizată, după ani de zile de eforturi de a face funcțională această instituție. A fost criticată graba promovării acestui proiect, faptul că el nu a fost consultat public, că nu a avut toate avizele necesare și în definitiv se deschide o nouă portiță pentru impunitate în cazul celor aflați la putere sau în serviciul public.  

Experta Mariana Kalughin afirmă că ceea ce transpare ca un fir roșu e că inițiativa a fost promovată de oameni care acum sunt suspectați de probleme de integritate, deci un interes evident de   conservare dinspre politicieni. Nu doar că vor fi limitate în timp controalele, dar vor crea o serie de deficiențe. De regula, actele de constatare ajung în instanțe, iar acolo se împotmolesc din cauza felului în care funcționează justiția. Mariana Kalughin afirmă că în noua conjunctură există riscul să nu mai aibă finalitate după expirarea termenului prevăzut în amendamentul votat.

„Această inițiativă cu adevărat creează probleme pentru că există și niște termene de prescripție, de exemplu, și în legislația penală. Falsul în declarație e infracțiune, termenul de prescripție e de doi ani. Timp de doi ani o persoană ar putea să fie atrasă la răspundere penală pentru falsul admis în declarația de avere și integritate. Mai este și această problemă cu tratamentul inegal al diferitor declaranți. Potrivit Codului fiscal, declarația mea de venit, pe care o depun ca un contribuabil de rând, poate fi verificată timp de patru ani de la depunere. Pe când un funcționar nu mai poate fi verificat, nici măcar verificat, nu sancționat, timp de un an. Tocmai ar fi trebuit să fie invers, funcționarii publici și demnitarii sunt cei care prestează servicii publice, iar activitățile acestora comportă riscuri de corupție”.

Inspectorilor de integritate li se pot reproșa multe, că verificările durează în timp sau că nu se ating de demnitari de la vârful puterii, susține Mariana Kalughin, dar legislația și felul în care interacționează cu alte instituții publice, sau mai degrabă obțin informații de la ele, nu permit ca la acest capitol să fie atinse rezultate palpabile, crede experta.

Președinta Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, spune că instituția funcționează în prezent cu jumătate din inspectorii de integritate prevăzuți în legislație. Potrivit ei, nu s-a reușit completarea statelor de personal anume din cauza deselor modificări legislative ori a unor rigori de selecție sofisticate, cu verificări de la SIS, Fisc, CNA, poligraf. Totuși, Antoci se arată convinsă că țara are nevoie de o astfel de instituție funcțională, cetățenii au nevoie de ea, nu partenerii europeni care condiționează asistența externă cu rezultate obținute în această direcție.