Cât de mult i-a afectat pandemia pe moldoveni (studiu PNUD)
Afaceri închise, pacienți fără acces la servicii medicale sau vârstnici izolați de cei dragi – sunt doar câteva dintre efectele negative ale pandemiei de COVID-19, constatate într-un studiu PNUD și UNFPA Moldova, dat publicității astăzi. Oamenii cu câștiguri modeste au devenit și mai vulnerabili în fața sărăciei, iar pierderea venitului a accentuat și mai mult inegalitățile din societate, spun experții organizației internaționale. Mai mult, una din cinci familii a fost nevoită să taie din buget pentru a face față cheltuielilor, iar în consecință au fost „economisiți” banii pentru sănătate și educație. Care sunt constatările studiului despre impactul socio-economic al crizei pandemice?
Concluzia generală a studiului realizat de PNUD Moldova e că pandemia a afectat cele mai vulnerabile categorii ale populației și sectoarele economiei care, până la criză, ofereau cele mai multe locuri de muncă. Fiecare al doilea antreprenor chestionat în lunile august-septembrie a spus că activitatea pe care o conduce funcționează parțial sau chiar a fost sistată. Virusul a dat peste cap planurile de viață ale tuturor oamenilor. Astăzi nu există familie care să nu fi suferit de pe urma epidemiei, recunosc mai mulți trecători întâlniți pe străzi ale Chișinăului:
„Nu-i plăcut când stai în casă. Multe s-au schimbat în rău, desigur. Am avut și rude care au suferit din cauza asta.”
„Intră frica în oameni. Nici nu știi, nu poți să îți vezi copiii.”
„Majoritatea activităților extrașcolare pe care noi le practicam au fost închise, la fel și școala, și nu prea am avut cu ce ne ocupa.”
„În primul rând, modul de învățare online a scăzut din calitatea învățăturii, atât din partea profesorilor, cât și din partea elevilor.”
„Toate s-au schimbat câte oleacă. Nici la medici nu te poți apropia. Pentru noi - bătrânii, pensionarii - e foarte greu.”
„Ne facem griji pentru copii, pentru tot neamul. Vrem să treacă coronavirusul ăsta și toți să fie sănătoși.”
„Trebuie să fie oamenii mai responsabili, astfel va fi un proces mult mai rapid de a opri acest virus.”
Experții care semnează cercetarea pentru PNUD Moldova au ajuns la concluzia că unele categorii de populație sunt mai afectate ca altele, invocând exemplul femeilor. Ele au fost forțate să-și schimbe modul de viață și să îmbine munca de birou cu cea casnică. Un alt eșantion specific sunt elevii care nu au putut frecventa regulat școala, iar unii nu au avut nici acces la computer pentru a fi online la ore. Vârstnicii sunt un alt grup deosebit de vulnerabil deoarece a avut un acces limitat la serviciile de sănătate. Și, nu în ultimul rând, muncitorii emigranți care au rămas fără un loc de muncă stabil.
Specialistul pe politici din cadrul PNUD Moldova, Dumitru Vasilescu, spune că e o utopie să se creadă că moldovenii care au revenit de peste hotare din cauza pandemiei vor suplini golurile de pe piața muncii din R. Moldova:
„Un sfert dintre ei au pierdut între trei pătrimi sau chiar integral venitul din cauza pandemiei și pierderii locului de muncă. O mare parte dintre ei a menționat nevoia de noi platforme sau canale cu locuri de muncă pentru ei. În principiu, din cei care au rămas fără lucru peste hotare, 75%-80 % intenționează să revină în acea țară, imediat ce această pandemie se va finaliza”.
Când vine vorba de domeniile cele mai afectate de pandemie, acestea sunt sistemul de sănătate și educația, continuă Dumitru Vasilescu. Sistemul medical a fost afectat mai ales pentru că virusul a decimat personalul medical aflat în prima linie și l-a epuizat din cauza numărului mare de intervenții. Și învățământul va continua să simtă efectele negative ale pandemiei, spune expertul de la PNUD Moldova, și asta pentru că studiile la distanță au subminat calitatea predării, ceea ce a afectat o generație întreagă:
„Copii și tinerii au fost în special afectați prin faptul că au întâmpinat dificultăți în accesarea serviciilor educaționale și posibil că lucrul acesta va contribui în viitor la creșterea inegalităților în ceea ce privește performanța educațională, mai ales pentru acei copii care provin din grupuri dezavantajate și excluse sociale. Partenerii noștri au estimat că cinci luni de închidere a școlilor ar echivala cu pierderea a 0,6 ani de școlarizare.”
Radiografia stării socio-economice a R. Moldova a fost cerută de autorități, pentru a ști unde și cum anume să intervină, în încercarea de a diminua impactul negativ al coronacrizei, spune secretarul general al guvernului, Adrian Ermurachi. Și asta pentru că autoritățile se confruntă cu un deficit bugetar acut, prin urmare, banii urmează a fi investiți cât se poate de rațional, spune funcționarul.