Dincolo de Nistru, relaxare timidă în lupta cu pandemia, criză economică și temeri pentru ziua de mâine

Din sumarul ediţiei:

Regimul stării de urgență a fost prelungit în regiunea transnistreană până pe 1 iunie. Pe malul drept starea de urgență a expirat, mai multe restricții însă rămân în vigoare. Focar de infecție cu Covid-19 la internatul psihoneurologic de la Bender. Un apărător al drepturilor omului din regiunea transnistreană cere compensații pentru toți locuitorii din stânga Nistrului care au avut de suferit pe de urma stării de urgență. Și, cum va fi lumea după pandemie – un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere de economistul Andrei Ilarionov, fost consilier al președintelui Putin.

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

La Chişinău starea de urgență a fost înlocuită cu starea de urgență în sănătate publică care va fi valabilă până la sfârșitul lunii iunie. Tot până atunci rămân suspendate zborurile și transportul internațional. Este obligatoriu portul măștii în transportul public și alte spații publice închise. Rămâne în vigoare interdicția de a se circula în grupuri de mai mult de trei persoane, restaurantele rămân închise, iar transportul public în Chişinău și Bălți – sistat la sfârșitul săptămânii.

În stânga Nistrului starea de urgență a fost prelungită până pe 1 iunie. Duminică în regiunea transnistreană au fost sunt confirmate 793 cazuri de contaminare cu noul coronavirus și 30 de decese. Pe tot teritoriul Republicii Moldova au fost confirmate 6060 cazuri, iar 211 persoane au decedat.

Situația creată în economia regiunii transnistrene în urma epidemiei de Covid-19 este mai proastă decât se estima inițial, a declarat adjunctul șefului executivului de la Tiraspol, Serghei Obolonik, joi, în cadrul unei ședințe cu participarea liderului regiunii, Vadim Krasnoselski.

La începutul epidemiei se estima o posibilă scădere a producției industriale cu 5,5 la sută, însă acum reducerea a ajuns la 10 la sută. În luna aprilie cele mai slabe rezultate au fost înregistrate de industria textilă, care a scăzut cu 40 de procente, și de cea a construcției de mașini, care s-a restrâns cu 84%. Scăderea încasărilor bugetare din impozite este estimată la 416 milioane de ruble transnistrene, sumă foarte mare pentru bugetul transnistrean, și așa deficitar.

În acest context, executivul de la Tiraspol propune reducerea cheltuielilor prevăzute în diferite programe de stat și fonduri de investiții, inclusiv pentru modernizarea întreprinderilor energetice, dar și amânarea achitării unor datorii publice către prestatorii de produse și servicii. Se propune de asemenea oprirea temporară a unor programe care au fost activ promovate anterior de Vadim Krasnoselski, cum ar fi reparația trotuarelor, construirea de parcări, iluminatul public și decorativ, amenajarea parcurilor și spațiilor publice. Se va reduce și fondul pentru reparația drumurilor. Dar chiar și în aceste condiții suma pierdută în urma epidemiei nu va putea fi recuperată. Vadim Krasnoselski a insistat ca din fondul de investiții capitale să continue să fie renovate spitalele.

La Chișinău a avut loc un protest al comercianților împotriva prelungirii închiderii Pieței Centrale. Protestatarii au purtat pancarte cu mesaje: „Voi aveți salarii, noi murim de foame!” sau „Lăsați-ne să muncim, copiii cer mâncare!”. La protest au venit cam 80 de oameni, dar o parte au fost rugați de organizatori să plece, ca să nu fie depășit pragul de 50 de oameni, câți pot să se adune în actualele condiții de epidemie. Demonstranții au păstrat distanța între ei și au purtat măști și mănuși. La Chișinău și Bălți piețele vor rămâne închise până la sfârșitul lunii mai.

Spitalul din St. Petersburg unde au murit în incendiu cinci pacienți cu COVID-19 nu va mai folosi ventilatoare pulmonare de tip Aventa-M până la elucidarea cauzelor incendiului, a relatat marți agenția rusă de stat TASS. Dezastrul s-a produs într-un salon cu 20 de pacienți, după ce un ventilator de la secția de terapie intensivă a luat foc. Acesta a fost al doilea incendiu într-un spital rusesc în mai puțin de o săptămână. Un incident similar a avut loc într-un spital din Moscova și s-a soldat un mort. Ventilatorul de fabricație rusească aflat la originea incendiului de la St. Petersburg era nou. Reuters relatează că același timp de ventilator pulmonar rusesc a fost achiziționat de Statele Unite după o convorbire telefonică între președinții celor două țări. SUA a anunțat însă că nu va folosi aceste ventilatoare.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că noul coronavirus ar putea să nu dispară niciodată. Chiar după ce va fi găsit un vaccin, a avertizat directorul pentru starea de urgență Mike Ryan, va fi nevoie de un efort „masiv”, în lumea întreagă, pentru a controla acest virus. În acest moment, în lumea întreagă sunt peste 4,3 milioane de cazuri confirmate de contaminare și 300 de mii de decese.

Președintele rus Vladimir Putin a spus joi că ministrul rus al educației s-a molipsit de COVID-19. Vorbind la o ședință de guvern prin videoconferință, Putin a spus că „nu este nici un secret” că Valeri Falkov, de 41 de ani, a fost testat pozitiv pentru coronavirus și s-a vindecat și l-a întrebat cum se mai simte.

Falkov a răspuns că se simte mai bine și deja este înapoi la serviciu. El este al patrulea membru al cabinetului de miniștri despre care se știe că s-a îmbolnăvit, după premierul Mihail Mișustin și doi colegi. Săptămâna trecută a anunțat că este bolnav purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. Kremlinul susține că sănătatea lui Putin (67 de ani) este supravegheată cu mare atenție, iar cele mai recente contacte ale sale cu membrii administrației sale au fost prin videoconferință de la reședința sa din apropierea Moscovei.

 

Germania și alte câteva țări europene unde răspândirea noului coronavirus a încetinit au ridicat, de vineri, mai multe restricții la traversarea frontierelor. Scopul urmărit este restabilirea liberei circulații până la 15 iunie. Miercuri, Comisia Europeană a recomandat țărilor Uniunii Europene să redeschidă gradual și cu precauție granițele interne pentru a salva sezonul turistic estival și a le oferi oamenilor „șansă să se relaxeze și să respire aer proaspăt”.

***

Administrația de la Tiraspol a prelungit regimul stării de urgență până pe data de 1 iunie. Inițial starea de urgență a fost anunțată până pe 15 mai. Prelungirea a fost explicată prin faptul că dinamica îmbolnăvirilor cu Covid-19 nu este una pozitivă.

Duminică seara statisticile de la Tiraspol anunțau 793 de cazuri de îmbolnăvire și 30 de decese. În ultima săptămână regiunea transnistreană a înregistrat un număr dublu de cazuri confirmate față de săptămâna precedentă – 183.

Pe data de 13 mai administrația de la Tiraspol a anunțat că 72 dintre locatarii și personalul casei-internat psiho-neurologic de la Bender sunt infectați cu conoravirus. Este cel mai mare focar înregistrat în regiunea transnistreană de la începutul epidemiei. Și nu este exclus că numărul celor infectați va crește, având în vedere caracterul închis al instituției. În acest moment în internat se află 353 de femei care suferă de boli psihice și care au nevoie de îngrijire permanentă și de asistență medicală, iar 50 dintre ele nu se pot deplasa singure. Administrația regiunii a decis în consecință să organizeze un nou spital Covid-19 în clădirea internatului pentru a localiza focarul și a-i trata pe cei infectați. Vor fi testați toți cei care au intrat în contact cu persoanele din internat.

 

Tot săptămâna trecută a fost înregistrat ceea ce administrația din regiune numește primul caz de infectare repetată cu Covid-19 în stânga Nistrului, la o tânără de 23 de ani din satul Suclea. Pentru prima dată aceasta a fost diagnosticată cu virusul de tip nou la început de aprilie și externată după tratament și două teste negative pe 25 aprilie, cu obligația de a rămâne izolată acasă timp de două săptămâni. Însă în câteva zile tânăra a dezvoltat din nou simptome de viroză, a fost internată și diagnosticată din nou cu Covid-19.

În pofida statisticilor în creștere, administrația de la Tiraspol a început relaxarea pe etape a carantinei. Din 12 mai lucrează magazinele nealimentare care funcționează în spații separate. Cele amplasate în piețe și centre comerciale sunt în continuare închise.

Corespondentul nostru la Tiraspol transmite că după o carantină de două luni, oamenii au început să iasă pentru a cumpăra produse nealimentare de care au nevoie, printre cele mai solicitate magazine fiind cele de haine și încălțăminte pentru copii. S-au deschis și atelierele de confecționare a hainelor sau de reparație a încălțămintei.

 

Condiții obligatorii pentru toate magazinele sunt purtarea măștilor de către vânzători și cumpărători, prezența dezinfectanților, dezinfectarea spațiilor de mai multe ori pe zi și limitarea numărului de persoane care se află simultan în unitatea comercială. Nerespectarea acestor reguli poate fi sancționată cu amendă sau chiar cu închiderea pentru o săptămână a unității comerciale.

 

Svetlana, proprietara unui magazin de piese de schimb pentru mașini, este foarte încântată că în sfârșit a reînceput să lucreze. Spune că însăși faptul că a deschis magazinul aproape că o face fericită, chiar dacă deocamdată nu are foarte mulți vizitatori. „N-o să mă credeți, dar sunt atât de fericită că am reînceput în sfârșit să lucrăm!, mărturisește Svetlana. În cele două luni cât am fost închiși era cât pe ce să-mi ies din minți acasă. Și norocul nostru a fost că proprietarul spațiului în care avem magazinul ne-a spus că nu ne cere chiria pentru ultima lună de carantină cât nu am lucrat. De unde am fi luat bani, dacă nimic nu s-a vândut? Acum vom începe să revenim treptat la ce a fost înainte. Dar credeți-mă că este o fericire să merg la serviciu și să comunic cu cumpărătorii!”, povestește antreprenoarea.

 

În ceea ce privește situația micului business pe ansamblu, administrația de la Tiraspol a exclus o bună parte dintre antreprenorii individuali de pe lista beneficiarilor de subvenții de stat promise pentru perioada epidemiei. Lucrurile s-au schimbat doar după protestele micilor antreprenori de pe rețelele de socializare și după ce unul dintre ei, Andrei Harcenko, tată a patru copii, a scris că nu mai este în stare să-și hrănească familia și a cerut într-o scrisoare publicată pe rețelele de socializare să fie lipsit de cetățenia transnistreană și să i se dea posibilitatea să plece din regiune împreună cu familia, cu mașina personală, ca să-și poată căuta opțiuni de a supraviețui. Reprezentanții administrației au schimbat în consecință legea și au declarat că toți antreprenorii individuali vor putea primi o compensație garantată pentru imposibilitatea de a activa în mărime de 1647 de ruble transnistrene pe lună, aproximativ 100 de dolari.

Ca măsură de relaxare a fost prezentată și relansarea circulației transportului public între orașul Bender și sectorul său nordic, care pe toată perioada carantinei, din 21 martie, a fost izolat complet atât de restul regiunii separatiste, cât și de localitățile Republicii Moldova. De miercuri, 13 mai, au fost puse pe linie autobuze care vor circula către sectorul de nord al Benderului fără să se oprească în localitatea Varnița, aflată sub jurisdicția Chişinăului. Autoritățile locale au făcut liste cu oamenii din sectorul de nord care au nevoie să ajungă la Bender. Se fac deocamdată doar patru curse pe zi – două dimineața către centrul Benderului; una la prânz și încă una – seara, la ora 18.30, înapoi către sectorul de nord al orașului. Toți pasagerii sunt obligați să poarte mască, iar un autocar nu poate transporta mai mult de 30 de persoane.

 

Iar joi a avut loc un incident ilar, în care un transportor militar încărcat cu o mitralieră, ambele din dotarea așa-numitei armate transnistrene, a dărâmat gardul unei gospodării din raionul Grigoriopol și a strivit o parte din legumele din grădină. Transportorul ducea mitraliera la reparație când i s-a blocat mecanismul de direcție și a intrat cu viteză într-un copac, iar apoi și în gardul gospodăriei și a oprit abia în grădină. Incidentul, evident, a făcut deliciul rețelelor de socializare.

 

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii întâlniți cum s-au descurcat în această carantină și ce cred despre prelungirea stării de urgență până pe 1 iunie.

 

Vox:

- Eu aș fi de acord să stau în carantină dacă acest lucru s-ar face civilizat, așa cum se cuvine, așa cum se face în alte părți. Pentru că eu un pic nu înțeleg cum e această stare de urgență simultan cu unele relaxări… Văd că toată lumea a ieșit pe străzi și asta nu poate fi numită stare de urgență. Oamenii au ieșit afară, dar eu cred că de fapt încă nimic nu s-a terminat, oricât ne-am dori acest lucru.

- Trebuie să ies la lucru ca să-mi hrănesc familia. Așteptăm când se va termina tot asta.

- Pentru mine lucrurile nu s-au schimbat foarte mult în timpul carantinei. Eu lucrez, dar de la distanță, de acasă. În această perioadă ieșeam câte un pic afară seara, mențineam distanța și respectam măsurile de siguranță. Faptul că nu se poate pleca nicăieri mă deranjează un pic, asta da. Mi-aș dori să ies undeva în natură sau să merg la Chişinău sau la Odesa să mai schimb atmosfera. Dar putem să așteptăm un pic.

- Pentru mine principala problemă a carantinei era lipsa transportului. În rest, nu am simțit cine știe ce schimbare. Eu lucrez, merg pe jos până la serviciu. Singura problemă este legătura cu rudele, nu putem contacta. În rest, totul e la fel cum a fost și înainte. Așa eu aș putea să stau în carantină și până în septembrie.

 

- Eu nu prea pot să schimba mare lucru, eu sunt șomer, mă descurc greu. Eu nu pot schimba nimic, autoritățile doar pot schimba ceva, trebuie să facă ceva pentru a susține oamenii. Am văzut că dau acum 1600 de ruble, dar nu dau la toți. Iar noi trebuie să trăim cumva. Ce poți face cu 1600 de ruble? Serviciile de întreținere costă dublu…

 

***

 

Stepan Popovschi, directorul organizației neguvernamentale „Contribuție la o justiție eficientă”, din regiunea transnistreană, a trimis liderului de la Tiraspol o scrisoare deschisă în care a cerut administrației din stânga Nistrului ca, în corespundere cu prevederile legislației, să calculeze și să plătească compensații fiecărui locuitor care a avut de suferit de pe urma introducerii stării de urgență.

 

În scrisoare, Popovschi amintește faptul că Vadim Krasnoselski a dispus deja compensarea prejudiciilor pentru angajații din serviciul public.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Stepan Popovschi și l-a întrebat în ce constă de fapt demersul său și dacă i se pare realist.

Stepan Popovschi: „Legea cu privire la regimurile speciale prevede, în articolul 22, că președintele trebuie să stabilească ordinea de achitare a plăților sociale și compensațiilor pentru cetățenii care au avut de suferit de pe urma introducerii stării de urgență, adică atunci când familiile și-au pierdut venitul. La noi, Vadim Krasnoselski a emis o decizie, însă aceasta se referă doar la plățile sociale și compensațiile pentru bugetari. Problema este cu cealaltă parte a populației – în raport cu aceasta președintele nu respectă legea. El nu calculează nimic și nu oferă nimic. La noi mai este favorizată și o anumită categorie din domeniul antreprenorilor individuali, dar toată această agitație și declarațiile care se fac nu sunt decât o campanie de PR – antreprenorii nu primesc nimic consistent. La noi un membru al comisiei electorale primește compensații mai mari decât un om de afaceri în condițiile epidemiei.

În scrisoare am solicitat autorităților să calculeze prejudiciile pe care le-a suportat fiecare cetățean în urma imposibilității de a se folosi de drepturile sale constituționale. Logica e foarte simplă – omului i se spune: „Stai acasă! Fă acest serviciu statului, pentru ca statul să fie în stare să păstreze viața oamenilor.” Acest serviciu trebuie să fie compensat, pentru că omul stă acasă și nu poate să câștige bani. El execută ceea ce îi cere statul să facă în interes comun, și asta este ceva normal, este un lucru prevăzut de articolul 15 al Convenției Europene. Și dacă puterea a recurs la aceste măsuri, ea trebuie să se gândească cum să compenseze oamenilor pierderile.”

Europa Liberă: Cum vedeți mecanismul acestor compensații?

Stepan Popovschi: „Compensațiile trebuie să se facă prin plata anumitor sume. Sumele care sunt anunțate acum pentru antreprenorii individuali, de 1647 de ruble, sau aproximativ 100 de dolari, vreau să le las deputaților, să trăiască o lună doar din banii aceștia. Și să încerce să o facă chiar împreună cu familia. Nu cred că s-ar descurca, chiar dacă ar trăi singuri. Iată de ce consider că ar fi rațional ca aceste compensații să fie în mărimea salariului mediu oficial din Transnistria. Pentru că orice cetățean care a fost limitat în drepturi inevitabil a suportat cel puțin acest prejudiciu – el nu a putut să-și câștige minimul pentru existență. În Germania oamenii liber angajați care au domiciliul acolo au primit câte 5000 de euro.

Printre cei care trebuie să primească această compensație sunt și muncitorii care au fost plecați în străinătate și care au fost nevoiți să revină pentru că și-au pierdut locul de muncă și nu-și mai pot întreține familiile. Acești oameni își întrețineau și părinții de aici, pensionarii, pentru că pensiile sunt absolut insuficiente pentru un trai decent. Așadar, pensionarii de la noi primeau ajutor din străinătate și acest ajutor acum s-a oprit. În plus, sunt o mulțime de studenți care au fost nevoiți să revină.

 

La noi s-a creat o situație în care există ofertă, adică magazinele au în stoc orice produs, dar oamenii nu au bani, deci nu există cerere. Și astfel, pentru a ajuta antreprenorii, lor nu trebuie să li se dea 1647 de ruble, ci trebuie să se facă în așa fel încât să existe cerere. Și dacă administrația va scoate pe piață o parte din banii de care au nevoie oamenii pentru a supraviețui, aceștia vor merge imediat la magazine să-și cumpere ceea de ce au nevoie. Adică le vor întoarce înapoi în economie. Ce va da asta? Va genera un val de cerere și antreprenorii vor putea rula banii și se vor putea dezvolta mai departe. Iată de ce au nevoie antreprenorii, nu de 1647 de ruble…

Iată de ce spun că, chiar dacă astăzi va fi pus în funcțiune aparatul de tipărit bani, acest lucru nu va genera inflație.”

 

Europa Liberă: Și dacă bani nu vor fi totuși tipăriți, ce credeți să se poate face mai departe?

Stepan Popovschi: „În afară de asta ar mai trebui reduse costurile serviciilor de întreținere. Cu minim 50 la sută, așa aș crede eu că ar fi optim. De ce? Pentru că este un abuză să iai de la oamenii care nu au niciun venit, care sunt lipsiți de această posibilitate, aceeași plată ca atunci când ei aveau venituri. Plus că e o situație care nu a fost creată prin voința lor, ci prin impunerea stării de urgență. Iată de ce statul nu procedează echitabil în raport cu oameni.

Ce se poate face în acest caz? Evident că dacă puterea nu aude, însemnă că trebuie de apelat la instanțele și instituțiile internaționale ca să ne ajute. Dacă statul nu vede că are nu doar bugetari, iar pe antreprenorii privați îi vede așa, ca printre degete și le aruncă niște fărâmituri, deci, dacă statul nu vede, înseamnă că noi trebuie să cerem comunității internaționale să ia în vizor această situație. Există cetățeni care nu pot rămâne indiferenți și cred că acum e sarcina lor morală să facă acest lucru, pentru binele comun. Eu înțeleg foarte bine faptul că puterea la noi s-a distanțat demult de populație și trăiește cu propria ei viață și sarcina ei este una singură – să se mențină la putere. Iată de ce la noi un membru al comisiei electorale primește pe zi 10 unități convenționale pentru alimentație, în timp ce un antreprenor cu 100 de unități convenționale pe lună trebuie să-și hrănească familia, să achite serviciile… Asta se numește ajutor? Este mai degrabă o bătaie de joc!”

Legislația locală spune că adresările cetățenilor sunt examinate timp de 30 de zile. Stepan Popovschi intenționează să ceară sprijin OSCE și celorlalți membri ai formatului 5+2, dar și altor misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova.

***

Săptămâna trecută președintele Igor Dodon a acordat un interviu postului nostru de radio, unde s-a referit și la situația din regiunea transnistreană

Europa Liberă: Pe dimensiunea transnistreană, ce se întâmplă, ținând cont și de situația epidemiologică, dar și de anumite ambiții pe care continuă să le manifeste autoritățile de la Tiraspol? Eu am mers la Cocieri recent și lumea era foarte necăjită. Cei care trebuie să treacă spre Cocieri, spre Corjova cu bacul au probleme imense. S-au instalat niște puncte de control, vămi, acum sunt 30 la număr, din partea autorităților transnistrene și e îngreunată circulația.

Igor Dodon: „Noi cunoaștem aceste lucruri. În primul rând, ceea ce ține de ce se întâmplă în discuțiile, în relațiile cu ei, noi le acordăm tot suportul în lupta cu pandemia, se fac teste la Chișinău pentru persoanele suspecte și pentru cei care sunt afectați și le-am spus că suntem disponibili chiar să transportăm pacienții de acolo în spitalele din Chișinău, în partea dreaptă a Nistrului.”

Europa Liberă: Dar ei tot critică.

 

Igor Dodon: „Eu știu că critică. Eu vă spun ce facem noi, suntem deschiși, pentru că sunt cetățenii noștri, cetățenii Republicii Moldova în stânga Nistrului. În ceea ce ține de aceste posturi, noi le considerăm ilegale. Argumentarea lor este că ține de COVID și în legătură cu asta, pentru a nu fi infectare...”

Europa Liberă: Dar acesta-i un pretext...

Igor Dodon: „Este un pretext nu tocmai cel mai bun și-i artificial. Sperăm foarte mult că vom găsi compromis și pentru a rezolva această problemă în timpul apropiat.”

Europa Liberă: Ce pași credeți că urmează să mai facă Chișinăul pentru ca să se amelioreze situația?

Igor Dodon: „Noi avem responsabili pe dimensiunea guvernamentală care se ocupă de asta. Cred că puteți să discutați cu ei mai detaliat.”

Europa Liberă: Am înțeles de la lumea din Zona de securitate că așteaptă și o explicație de ce trebuie să se importe energia de la Cuciurgan, pentru că prin acești bani pe care-i oferă Republica Moldova regimului de acolo, ei își mențin bine situația pe care și-o doresc?

Igor Dodon: „Și ce, trebuie să-i blocăm?...”

 

Europa Liberă: Vă întreb ceea ce au abordat cetățenii.

Igor Dodon: „Asta ține de competența guvernului, dar din câte cunosc eu, contractul a fost semnat doar pe trei luni de zile, până pe data de 1 iulie la un preț foarte avantajos pentru Republica Moldova - 49,5, dacă nu greșesc -, anterior de la Cuciurgan se procura cu 52 sau cu 54 și de la ucraineni cu 60 și ceva, adică prețul este mult mai jos decât putea să-l ofere orișicare. Dar chiar și în această situație, a mai rămas încă o lună și jumătate până pe data de 1 iulie, guvernul trebuie să anunțe o licitație și să vadă la ce rezultate vor ajunge.”

***

Pandemia de coronavirus, carantina aproape globală și economia mondială – ce așteptări are lumea și societatea? Ivan Sveatcenco a discutat subiectul cu economistul Andrei Ilarionov, fost consilier al președintelui rus Vladimir Putin, șef al Institutului de Analiză Economică și cercetător superior la Cato Institute din SUA. Grija pentru binele individului, spune Andrei Ilarionov, este diferența esențială între democrație și dictatură.

Andrei Ilarionov: „Libertatea și democrația pornesc de la oameni, de la oameni în carne și oase care pot apăra libertatea și democrația și care folosesc beneficiile libertății și democrației, care posedă aceste drepturi și libertăți. Dacă astfel de oameni nu vor exista, atunci de libertăți și democrații abstracte nu va avea nevoie nimeni.

 

Conceptul de „drepturi și libertăți” are un al doilea element foarte important: acestea sunt „ale omului”. Fără oameni nici drepturile nici libertățile nu folosesc la nimic.

Trebuie să ținem minte formula de aur a principiului formulat de părinții-fondatori ai SUA: viața, libertatea și aspirația către fericire. Anume în această ordine – prioritară este viața, urmată de libertate și, în final, aspirația către fericire. „Life, Liberty, the pursuit of Happiness”. Viața oricum este pe primul loc. Fără oameni vii nimeni nu are nevoie de fericire.”

Europa Liberă: În această perioadă a pandemiei, nu vedeți o tendință exagerată către consolidarea excesivă a rolului statului, la nivel mondial? Acest lucru se observă nu doar în Rusia.

 

Andrei Ilarionov: „Fără îndoială că există. Și nu doar în Rusia, este o tendință care se observă în mai multe state. În niciun caz nu trebuie să închidem ochii la acest lucru, pentru că statul și funcționarii de stat folosesc această situație de criză pentru a-și extinde atribuțiile și pentru a-și consolida puterea. Și este o tendință foarte periculoasă. Sunt tendințe foarte periculoase și amenințătoare care vor fi foarte greu de combătut după ce sunt introduse și se mențin o anumită perioadă.

Am văzut cum s-a extins statul, cum și-a lărgit atribuțiile în urma oricărei dintre crizele de acest fel, chiar și de urma crizelor generate de cele două războaie mondiale. De fiecare dată a avut loc o extindere radicală a influenței statului. Da, aceste lucruri trebuie semnalate și contracarate.

Însă și în acest caz există situații diferite. Să luăm, de exemplu, lărgirea proporțiilor influenței statului în urma războiului, de exemplu, după cel de-al Doilea Război Mondial și nimicirea a 50 de milioane de oameni, tot în urma aceluiași război. O întrebare pentru fiecare, pentru dumneavoastră, pentru ascultătorii și spectatorii noștri: ce ați prefera – extinderea influenței statului și păstrarea vieților a 50 de milioane de oameni? Sau sunteți gata să sacrificați zeci de milioane pentru a nu admite expansiunea influenței statului?

 

Cum putea fi contracarată agresiunea Germaniei naziste și a URSS-ului lui Stalin, a URSS-ului comunist, fără să fie crescute cheltuielile de stat, taxele, fără să fie creată industria militară, fără să fie anunțată mobilizarea, fără să se investească miliarde de dolari în tehnologii noi, în producerea de arme, inclusiv de arme cu capacitate mare de distrugere – toate acestea pentru a-i opri pe agresori? Ce alte metode există pentru a-i opri pe ucigași, cu excepția metodelor de forță, în condiții de război? Nu există alte metode. Lecturile din Biblie sau din Dostoievski nu ajută. Nici Hitler, nici Stalin nu vor ține cont de ele.

Iar atunci când, în anul 1940, Stalin a hotărât anexarea Basarabiei, nimeni nu a putut să i se opună: nici România, nici Berlinul unde s-a adresat regele Carol, nici Statele Unite. Atunci, ei nu au putut face nimic.

Să oprești un agresor, mai ales pe unul puternic care are resurse imense, poți doar prin forță. Pentru aceasta trebuie mobilizate resursele, inclusiv cu ajutorul mecanismelor statului. O altă metodă nu există! Este neplăcut. Este dureros. Dar trebuie să înțelegem că asemenea lucruri uneori se întâmplă. Doar că ele nu trebuie să rămână pentru totdeauna, ci trebuie să fie puse în aplicare strict doar pentru o perioadă necesară rezolvării unei probleme concrete.

Exact cum această abordare a fost valabilă pentru perioada celui de-al Doilea Război Mondial, la fel ea trebuie aplicată și în cazul acestei epidemii.

Dar pe perioada epidemiei nu există nimic mai important decât salvarea vieții oamenilor. După ce epidemia se va termina, toate aceste metode și sisteme noi vor trebui demontate, ele nu trebuie să mai rămână.

Dar aceasta este o sarcină pentru cei care vor rămâne în viață. Cei care nu supraviețuiesc în asemenea crize, nu mai pot face nimic – nici pentru libertate, nici pentru democrație, nici pentru supremația legii”.

Europa Liberă: Ați vorbit acum despre un ideal sau despre democrațiile occidentale. Dar cum rămâne cu regimurile autoritare? Acestea au primit acum un impuls puternic pentru dezvoltarea ulterioară, pentru consolidarea puterii statului.

Andrei Ilarionov: „Regimurile autoritare, liderii autoritari se descurcă și fără astfel de impulsuri. De exemplu, Putin în Rusia chiar și fără niciun fel de impuls de acest fel în 20 de ani a transformat țara dintr-o semi-democrație cu semi-libertate într-o dictatură absolută. Fără nicio epidemie.

 

Nu a existat nicio epidemie, iar drepturile și libertățile oamenilor au fost luate și anihilate, opoziția a fost distrusă, iar presa – strivită. Și așa mai departe, nici nu are rost să enumeri totul.

Orice s-ar întâmpla, orice tehnologie s-ar inventa, într-o țară liberă această tehnologie extinde libertățile cetățenilor, în timp ce în regimurile totalitare aceasta este folosită pentru a impune controlul asupra cetățenilor. Iată, domnul Mișustin a devenit prim-ministru datorită în mare parte faptului că a elaborat și a aplicat un mecanism fiscal pentru controlul total asupra tranzacțiilor din economia rusă. Și asta fără nicio epidemie și fără nicio criză, ci doar în baza ideologiei, principiilor și viziunilor pe care le are el și colegii lui.

Problema constă nu atât în acele evenimente pe care nu le putem controla, ci în însăși natura puterii de stat într-un regim autoritar. Iată de ce sarcina este să nu trecem cu vederea aceste aspecte, ci să luptăm pentru ca asemenea regimuri totalitare să nu existe. Iar acolo unde există, să fie se termine cât se poate mai repede”.

Europa Liberă: Vă puteți imagina COVID-19 în URSS? Și cum ar fi fost?

Andrei Ilarionov: „Da, desigur. În URSS a fost un număr foarte mare de epidemii. Despre unele există mărturii, despre altele – nu. A fost pe teritoriul URSS și holeră, și ciumă, și valuri de contaminări cu alte infecții. Unele erau neutralizate, altele – nu. Recent chiar, la Novosibirsk, nici măcar în URSS, ci în Rusia actuală, a avut loc o epidemie de meningită, au fost infectați peste 500 de copii din cauza apelor otrăvite ale râului Obi în care au fost deversate apele de canalizare din orașul Berdsk.

Este un fenomen care a existat permanent atât în URSS, cât și în Rusia, dar și în mai multe republici post-sovietice. Din păcate, guvernanții țărilor noastre, chiar și acolo unde nu este aplicată cea mai odioasă variantă de regim autoritar, au încă o atitudine destul de iresponsabilă față de sănătatea și viața oamenilor. Și se adoptă decizii care aduc prejudicii ireparabile sănătății și vieții oamenilor. Este un proces al evoluției, unul greu și îndelungat, și cu cât mai repede această etapă va fi depășită, cu atât mai bine va fi pentru noi.

 

Occidentul începe odată cu apariția comunelor, a orașelor-state. Dacă ne întrebăm care este instituția, locul și momentul pe care le putem identifica ca punct de pornire pentru ceea ce ulterior s-a numit Occident, liberalism – putem spune că acestea sunt orașele-comune. Orașele-comune sunt o formă de organizare a unor oameni liberi ca personalitate care își consacră toată viața și pe ei înșiși apărării proprii și apărării fiecărui individ din respectiva comunitate.

Europa Liberă: Cum credeți: ce va urma – totul va fi rău, totul va fi altfel sau, totuși, va fi bine?

Andrei Ilarionov: „Nu, totul va fi ca de obicei în istoria omenirii. Va continua lupta dintre adevărat și fals, dintre libertate și tiranie, dinte oamenii demni, corecți și onești și cei lipsiți de scrupule. Așa cum a fost mereu în istorie, așa va fi și acum.”

Aici e Radio Europa Liberă