Sergiu Cioclea: „Vreau țara asta să fie bogată, începând cu cei mai simpli cetățeni și toți reprezentanții”
În 2017, Cioclea a ridicat în calitate de guvernator al BNM aproape 1 milion 252 de mii de lei, relevă declarația sa de avere și interese personale, dată publicității pe site-ul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI). În cifre reale, suma echivalând cu 60 134 de euro este mai mică decât salariul anual al altor guvernatori de bănci centrale din țările din regiune analizare în studiul nostru. Dar Cioclea este lider, când îi raportăm venitul la nivelul de bogăție (sau sărăcie) al țării, măsurat cu ajutorul unui indicator obiectiv - PIB-ul pe cap de locuitor.
Studiul nostru mai cuprinde colegele Moldovei din Parteneriatul Estic - Georgia și Ucraina, precum și cinci membre estice ale Uniunii Europene: Bulgaria, România, Letonia, Lituania și Estonia. În toate aceste țări, PIB-ul pe cap de locuitor este mult mai mare decât în Republica Moldova. Mai multe despre metodologia folosită în acest studiu și sursele de informare aflați aici.
Majorarea de salariu pentru Sergiu Cioclea și contextul
„Am mândria mea, nu vreau să plec peste hotare ca reprezentant a celei mai sărace țări”, declara Sergiu Cioclea la ședința Parlamentului din 11 martie 2016, când a fost ales guvernator al BNM. Banca avea imaginea grav deteriorată de acuzațiile că nu ar fi făcut destul pentru a preveni furtul din sistemul bancar. Cioclea era ales în fruntea BNM să conducă eforturile de asanare și însănătoșire a sectorului bancar, dar anunța ambiții mai mari. „Vreau țara asta să fie bogată, începând cu cei mai simpli cetățeni și toți reprezentanții” ..., mai spunea el în fața deputaților.
Alegerea lui Cioclea la șefia BNM coincidea cu o schimbare în viziunea autorităților față de salarizarea din sectorul public. Câștigase punctul de vedere conform căruia este nevoie de angajați mai puțini, dar mai competenți, mai eficienți și mai bine plătiți. A fost și unul din principiile fundamentale pe care s-a bazat reforma administrației publice centrale la care tocmai lucra Guvernul Filip și care a avut ca rezultat dublarea salariilor multor funcționari publici.
Voi propune schimbarea cât mai repede a acestui sistem, pentru a asigura normalizarea veniturilor.
Sergiu Cioclea vorbind Ziarului de Gardă în decembrie 2016 despre nevoia reformării salariilor la BNM.
Cioclea și-a început mandatul de guvernator pe 11 aprilie 2016, iar după primele luni de activitate a criticat public sistemul de salarizare de la BNM, spunând că este „arhaic şi complicat”. „La un salariu lunar de bază, relativ modest, se adaugă tot felul de suplimente. Acestea vin înşirate în timp, în aşa fel că un începător la BNM urmează să recupereze diverse fracţiuni ale venitului său lunar timp de un an! (...) Luni la rând, omul umblă să se împrumute, iar când vin banii, întoarce datoriile”, a spus Cioclea într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. „Voi propune schimbarea cât mai repede a acestui sistem, pentru a asigura normalizarea veniturilor”, a mai spus Cioclea în interviul de la sfârșitul lui decembrie 2016, explicând că urmărește între altele atragerea la BNM a unor specialiști din sfera privată.
Din declarațiile sale de avere și interese personale date publicității pe site-ul ANI, rezultă că propriul său salariu s-a majorat substanțial în 2017.
Pentru cele aproape 9 luni în care a condus BNM în 2016, Cioclea a declarat un salariu de 508 664 de lei, adică aproape 58 500 de mii de lei pe lună. Pentru 2017, a declarat venituri de la BNM de aproape 1 milion 252 de mii de lei, sau de 104 316 de lei pe lună. Cioclea aproape și-a dublat salariul!
Cine și cum a aprobat o asemenea majorare?
Am trimis mai multe întrebări mai ales despre salariul lui Cioclea într-un email oficial pe adresa serviciului de presă al BNM, pe 4 aprilie. Până la data publicării articolului nu am primit niciun fel de răspuns. Dar unele informații pot fi adunate totuși din presă, din alte comunicate și informații făcute publice de BNM, din discuții cu experții – foști oficiali și angajați ai BNM – precum și din legislația în vigoare.
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei prevede în articolul 26 că salariul membrilor conducerii BNM sunt stabilite de Consiliul de supraveghere al băncii. Dar acest Consiliu este condus de Cioclea și echipa sa! Cioclea este președinte al Consiliului. Vicepreședinte este prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, numit în funcție la câteva luni după Cioclea, la propunerea acestuia, după cum prevede legea. Alt membru al Consiliului este viceguvernatoarea BNM, Cristina Harea, numită o dată cu Munteanu, pe 23 septembrie 2016, tot la propunerea lui Cioclea. Aceștia sunt cei trei membri ai Consiliului care sunt salariați de BNM. Consiliul mai are alți patru membri care nu primesc salariu de la bancă.
În solicitarea de informație trimisă BNM, am întrebat și dacă Cioclea a fost implicat la luarea deciziei în privința majorării salariului său, dar nu am primit răspuns.
Declarațiile de avere și interese personale disponibile pe site-ul ANI sugerează că salariile celor doi adjuncți ai lui Cioclea, anume Munteanu și Harea, de asemenea s-au majorat spectaculos în 2017. Decizia a fost luată, potrivit legii, tot de Consiliul de supraveghere din care fac parte cu toții.
Pentru cele trei luni și o săptămână lucrate la BNM în 2016, Cristina Harea declară un salariu total de aproape 146 437 de lei, adică aproximativ 44 de mii de lei pe lună. Declarația pentru 2017, relevă un venit anual de la BNM de peste 1 381 290 de lei, sau de 115 108 de lei pe lună, chiar mai mare decât al lui Cioclea, de aproape 160%!
Situația este asemănătoare în cazul lui Vladimir Munteanu: salariul i s-a dublat, dar nu a ajuns la nivelul Cristinei Harea, după cum se poate vedea din declarațiile de avere și interese personale ale lui Vladimir Munteanu pe 2016 și 2017).
Ce performanțe au justificat aceste majorări?
BNM este diferită de alte instituții publice plătite din bugetul public. Ea are activități aducătoare de venituri: operațiuni valutare, plasamente ale rezervelor valutare, operațiuni pe piața internă, explică expertul Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor, care a lucrat la BNM la începutul anilor 2000. BNM are și cheltuieli, inclusiv cu salariile angajaților.
Bugetul BNM nu este parte a bugetului public. Dar legea (art. 20) spune că banca trebuie să transfere în bugetul de stat profitul pe care îl realizează, așa încât cheltuielile pe salariile angajaților influențează vărsămintele în buget. „Cu cât salarizarea e mai mare, cu atât venitul net al BNM este mai mic, dacă alți parametri rămân constanți”, spune Negruță.
Performanțele unei bănci centrale sunt analizate, auditate și prezentate în rapoarte anuale, numite „situații financiare”.
Situațiile financiare anuale auditate ale BNM pe 2016 arată că BNM a făcut profit în acel an, dar un profit mult mai mic decât în anul precedent. În 2016, profitul net al BNM a fost de peste 1,3 miliarde de lei, dar în anul precedent fusese de aproape 4,2 miliarde. Această scădere a survenit după cinci ani în care profitul BNM a fost mereu în creștere.
Datele pentru anul 2017 încă nu sunt disponibile, deși aceste rapoarte erau publicate de regulă în ianuarie sau cel târziu în martie. Lipsa „situațiilor financiare” ale BNM a alimentat speculații că banca putea înregistra în 2017 mari pierderi, dar speculațiile nu pot fi verificate deocamdată.
Nu este limpede la ce dată au fost operate majorările de salariu din 2017 la BNM. Dar ele au survenit după un an în care, pentru prima dată în șase ani, banca a înregistrat o scădere de profit.
În solicitarea de informație trimisă BNM, am întrebat și care au fost motivele majorării de salarii și criteriile folosite, fără să primim deocamdată vreun răspuns.
Explicațiile BNM
În alte explicații difuzate de presă despre mărirea salariului guvernatorului Cioclea, BNM a spus că majorarea a fost mai mică decât se poate deduce prin compararea declarațiilor de avere și interese ale acestuia pe 2016 și 2017. „Conform metodei de declarare a veniturilor, la data depunerii declarației, pentru anul 2016 a fost declarat venitul net, iar pentru anul 2017 - venitul brut”, se spune într-un comunicat al BNM pentru portalul Agora, precizându-se că „peste 25%” din mărimea salariului brut declarat pentru 2017 ar fi taxe și impozite.
Dar în declarațiile propriu-zise acest lucru nu se precizează. Surse avizate de la Autoritatea Națională pentru Integritate ne-au spus telefonic că o metodologie oficială nu a existat și că fiecare autor de declarație alegea singur dacă declară venitul brut sau net. „Mulți au preferat să declare venitul brut, pentru că nu știau cum să deducă impozitul”, ne-a spus sursa ANI.
Pe parcursul anului 2017, a fost lansată prima etapă a procesului de implementare graduală a unui nou sistem de salarizare orientat spre armonizarea cu piața de muncă și sporirea competitivității BNM față de sectorul bancar comercial.
Din explicațiile BNM pe marginea majorării de salariu primită de guvernator.
Dar chiar și după ajustarea datelor și scăderea impozitelor, salariul pe 2017 al guvernatorului Cioclea a fost de 78 237 de lei, cu 20 de mii de lei mai mare decât în anul precedent.
În comunicatul citat de Agora se sugerează că majorarea din 2017 e abia începutul: „Pe parcursul anului 2017, a fost lansată prima etapă a procesului de implementare graduală a unui nou sistem de salarizare orientat spre armonizarea cu piața de muncă și sporirea competitivității BNM față de sectorul bancar comercial”.
Detaliile reformei salariilor la BNM nu sunt cunoscute. Noi nu am primit niciun răspuns la aceste întrebări adresată băncii în solicitarea de informații.
Dar din declarațiile publice ale lui Sergiu Cioclea se știe că a restabilit la BNM un sistem de credite preferențiale, prin care angajații pot primi împrumuturi la dobândă mică, sub cea de pe piață, conform unui regulament care nu este făcut public. Această practică a fost suspendată din cauza unui scandal declanșat când s-a aflat de împrumuturile preferențiale luate de fostul guvernator, Dorin Drăguțanu. „Am decis să permit reluarea creditării preferenţiale în acest an, asigurând echitate pentru toţi salariaţii, cu excepţia membrilor Comitetului executiv”, a spus Cioclea în interviul pentru Ziarul de Gardă citat deja aici.
Salariul guvernatorului BNM în peisaj moldovean
Salariul de aproape 1 milion 252 de mii de lei ridicat de Sergiu Cioclea de la BNM în 2017 reprezintă 104 316 lei pe lună, sau 5027 pe zi lucrătoare (în 2017, au fost 249 de zile lucrătoare).
Salariul său a depășit de 9,4 ori salariul mediu din domeniul financiar (care a fost de aproape 11 035 de lei pe lună), a depășit de 18,3 ori salariul mediu pe economie (care a fost de 5 697 de lei pe lună), a depășit de 21 de ori salariul mediu din sectorul bugetar (care a fost de 4 950 de lei pe lună) și a depășit de 68 de ori pensia medie (care a fost de aproximativ 1528 de lei pe lună).
Aș spune că ce s-a întâmplat în Republica Moldova este o oglindă în care societatea moldovenească s-a descoperit că este hidoasă.
Sergiu Cioclea, vorbind în ședința Parlamentului din 11 martie 2016, înainte de a fi numit guvernator al BNM.
Cioclea a fost unul din cei mai bine remunerați demnitari moldoveni, dar nu singurul. În 2017, la mare distanță de el, după mărimea salariului declarat și descoperit până acum de presă, s-a aflat directorul Autorității Aeronautice Civile, Radu Bezniuc, cu 68 694 de lei pe lună, directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan, cu 65 228 de lei pe lună, directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Tudor Copaci, cu un salariu lunar de 59 575 de lei (pe 9 luni ale lui 2017) și alții.
Legea limitează mărimea salariilor celor cu statut de demnitari publici, ca primul ministru, șeful statului, sau președintele Parlamentului. Acestea sunt stabilite de Parlament. Premierul Pavel Filip, de exemplu, a declarat pentru 2017 un salariu lunar de aproximativ 23 430 de lei pe lună.
Salariile șefilor de agenții și instituții autonome se stabilesc în mod diferit, fiind de regulă la discreția unor consilii de conducere ale instituțiilor respective.
În cazul BNM, consiliul care-i stabilește salariul lui Cioclea este condus tot de Cioclea. Legea nu interzice majorările. Acestea nu sunt ilegale. Dar sunt „imorale”, crede expertul Veaceslav Negruță. Sunt imorale, spune el, „cel puțin până la rezolvarea fraudelor din sistemul bancar și recuperarea miliardelor”.
Editor: Mircea Țicudean