Judecătorul Oleg Melniciu, acuzat de hărțuire sexuală, pierde procesul împotriva CSM
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 31 martie, cererea judecătorului Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat urmărirea sa penală pentru o presupusă hărțuire sexuală a unei eleve de la Colegiului „Alexei Mateevici” din Chișinău.
Pe 20 aprilie 2022, directorul Colegiului „Alexei Mateevici” din Chișinău, Victoria Bercu, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare privind tragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Ea a informat că, la 19 aprilie 2022, o elevă aflată în stagiul de practică la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a sesizat administrația instituției de învățământ.
Potrivit anchetei, în perioada februarie–aprilie 2022, magistratul ar fi profitat de funcție și de relația de subordonare pentru a o supune pe tânără unor acțiuni cu caracter sexual. Victima susține că a fost chemată repetat în biroul acestuia, unde ar fi fost supusă unor gesturi nepotrivite, inclusiv îmbrățișări, sărutări și atingeri sub haine. Cazul a fost raportat ulterior conducerii instituției de învățământ unde studia, care a îndrumat-o să depună plângere.
În mai 2022, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a solicitat CSM acordul pentru pornirea urmăririi penale pe numele lui Oleg Melniciuc. Consiliul a respins inițial cererea, însă decizia a fost anulată în 2023 de Curtea de Apel Chișinău, care a dispus reexaminarea cazului.
Ulterior, în aprilie 2024, CSM a admis solicitarea procurorilor. Judecătorul vizat a contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție, cerând anularea acesteia. Cauza a fost redistribuită de mai multe ori din cauza abținerilor judecătorilor, iar Procuratura Generală și CSM au cerut respingerea contestației ca neîntemeiată.
De cealaltă parte, magistratul respinge acuzaţiile și denunță o răzbunare pusă la cale de persoane influente nemulţumite de decizia pe care a luat-o în privinţa lor.
Oleg Melniciuc este singurul judecător condamnat în primă instanță pentru îmbogățire ilicită. El a fost acuzat că, în 2013 – 2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, precum și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal.
Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean pe cardul său bancar.