„Văduvele negre” din Rusia: acuzate să se căsătoresc cu militari, doar pentru compensațiile în caz de deces

Termenul „văduve negre” a început să circule tot mai frecvent în Rusia după ce a început războiul din Ucraina. Expresia este utilizată pentru a descrie femeile care se căsătoresc rapid cu militari ce urmează să plece pe front, uneori chiar „într-o zi”, și care ulterior revendică despăgubirile de 60-70.000 dolari acordate de stat în cazul decesului. Un reportaj realizat de canalul de YouTube „Ostorojno, Sobchak”, arată amploarea acestui fenomen.

• Unii analiști din Rusia atrag însă atenția că eticheta poate contribui la stigmatizarea femeilor care au avut în realitate relații legitime cu militarii.

Cazul lui Gheorghi Kostîrko („Ghera”) și Angelina: o căsătorie contestată după moarte

Un caz foarte detaliat, ce a fost prezentat în reportajul făcut de canalul de YouTube „Ostorojno, Sobchak, este cel al lui Gheorghi Kostîrko, numit „Ghera” de familie, și al soției sale, Angelina. Mama militarului afirmă că relația a fost una de scurtă durată și că familia nici nu a știut despre căsătorie când bărbatul era în viață. Potrivit acesteia, lucrurile s-au desfășurat extrem de rapid, într-un context în care formalitățile puteau fi finalizate într-o singură zi.

„Ei nu au trăit împreună, nu au avut o viață comună. Nu pot spune că a fost o familie. S-au întâlnit de câteva ori, după care au decis să meargă și să înregistreze căsătoria. Noi nu am fost anunțați, nu am participat, nici măcar nu știam că există această persoană în viața lui”, spune mama lui Gheorghi.

Ea descrie și momentul în care a aflat despre situație, după deces:

„Pentru noi a fost un șoc imens. Întâi am aflat că a murit, iar apoi că există o soție despre care nu știam nimic. În același timp în care noi încercam să înțelegem ce s-a întâmplat, ea deja se ocupa de acte”, susține femeia.

Acuzațiile la adresa Angelinei sunt directe și legate de momentul în care aceasta a început demersurile pentru obținerea compensațiilor:

„Cum a murit Ghera, ea imediat a început să depună documente pentru plăți. Nu a venit la noi, nu a discutat, nu a încercat să stabilească un contact. Pentru noi a fost ca și cum totul s-ar fi redus doar la bani”, spune mama bărbatului decedat.

Familia a încercat să anuleze căsătoria chiar și după moartea militarului. Potrivit reportajului, instanța a acceptat divorțul în baza unei procuri generale, însă decizia nu a mai intrat în vigoare, deoarece Gheorghi a murit înainte ca procedura să fie finalizată.

Angelina: „Nu pot să demonstrez sentimentele în instanță”

Angelina, intervievată în reportaj, respinge acuzațiile și susține că relația a fost reală, chiar dacă de scurtă durată. Ea explică faptul că decizia de a se căsători a fost luată de comun acord, într-un context în care timpul era limitat:

„Noi am comunicat, ne-am întâlnit, am decis împreună că vrem să fim împreună și că este normal să oficializăm relația. Nu a fost o decizie unilaterală și nu a fost nimic fictiv în asta”, susține femeia.

Referitor la acuzațiile familiei, Angelina spune că este pusă într-o situație imposibilă:

„Nu înțeleg de ce trebuie să demonstrez acum ceva ce nu poate fi demonstrat. Cum pot să dovedesc sentimentele? Cum pot să explic ce a fost între noi? Aceste lucruri nu se pot măsura și nu se pot arăta cu documente”, afirmă ea.

Femeia insistă că acționează în baza legii și că nu vede nimic greșit în a-și revendica drepturile:

„Eu sunt soția lui oficială. Există un certificat de căsătorie. Tot ce mi se cuvine prin lege, voi lua. Nu cer nimic în plus, nu fac nimic ilegal. Statul a stabilit aceste reguli, iar eu doar le respect”.

Angelina sugerează și că reacția familiei este influențată de aspectul financiar:

„După moarte, toată lumea începe să spună că nu a fost o relație reală. Dar când omul era în viață, nimeni nu punea astfel de întrebări. Acum este convenabil să spună asta”, susține ea.

Alte cazuri: căsătorii rapide și familii care află prea târziu

Reportajul prezintă și alte situații similare, în care relațiile au evoluat foarte rapid, pe fondul plecării iminente pe front. Mama unui alt militar povestește că fiul ei s-a căsătorit după doar câteva întâlniri:

„Ei practic nu se cunoșteau. S-au întâlnit de câteva ori, apoi foarte repede au mers și au înregistrat căsătoria. Totul s-a întâmplat în câteva zile, iar apoi el a plecat. Noi nu am avut timp nici să înțelegem ce se întâmplă”.

După deces, familia a aflat că există o soție care are dreptul exclusiv asupra compensațiilor:

„Am aflat după moarte că există o soție. Nu am fost anunțați, nu am fost invitați la nuntă, nu am văzut această persoană în viața lui înainte. Pentru noi a fost un șoc total”. 

Mai multe familii încearcă să conteste aceste căsătorii în instanță, însă se confruntă cu limite juridice clare. Un avocat explică în reportaj:

„Dacă există certificat de căsătorie, instanța pornește de la premisa că relația este legală și validă. Nu există în lege un criteriu prin care să stabilești dacă a fost sau nu iubire sau dacă relația a fost autentică. Cum demonstrezi că oamenii nu au avut o relație reală? Că nu au avut intenția de a trăi împreună? Aceste lucruri nu pot fi demonstrate ușor. De aceea, în multe cazuri, astfel de procese sunt aproape imposibile”, explică o femeie.

Haos informațional după moartea militarilor

Reportajul surprinde și modul în care familiile află despre moartea celor trimiși pe front, adesea în condiții confuze și lipsite de explicații clare. Unul dintre intervievați povestește:

„Ni s-a spus foarte simplu: acestea sunt rămășițele care au fost găsite. Ce există, pe acelea le veți primi. Nu ni s-a explicat nimic, nu ni s-a spus cum a murit, în ce condiții”.

În alt caz, rudele descriu o succesiune de informații contradictorii:

„La început ni s-a spus că este dispărut, apoi că este rănit, apoi că a murit. Nimeni nu putea să ne ofere o informație clară și finală”.

Fenomenul a fost semnalat în Rusia după declanșarea războiului din Ucraina, în contextul în care statul rus a introdus plăți compensatorii care pot ajunge până la 60.000 de dolari pentru familiile militarilor decedați și a simplificat procedurile administrative, inclusiv înregistrarea căsătoriilor. 

În acest cadru, au apărut relatări despre relații și căsătorii încheiate foarte rapid înainte de plecarea pe front, urmate de dispute între rudele militarilor și soțiile legale privind accesul la despăgubiri. Termenul „văduve negre”, popularizat în spațiul mediatic și online, este folosit pentru a descrie aceste cazuri, însă nu există date oficiale clare privind amploarea fenomenului. 

Unele analize atrag atenția că situațiile sunt greu de probat juridic și că eticheta poate contribui la stigmatizarea femeilor care au avut, în realitate, relații legitime cu militarii.