„Dacă se oprește, se prăbușește”. Premierul unui stat NATO care are graniță cu Rusia explică de ce Putin nu vrea să încheie războiul

Premierul estonian Kristen Michal a declarat că Vladimir Putin nu își permite să pună capăt războiului din Ucraina, îndemnând UE să deblocheze 90 de miliarde de euro în ajutor și să investească mai mult în apărare, informează Euronews.

Riscul păcii fără garanții solide

Premierul estonian Kristen Michal a comparat la emisiunea Europe Today de la Euronews controlul lui Vladimir Putin asupra puterii cu „mersul cu bicicleta”. Deși Michal a spus că nu pretinde că îl înțelege pe Putin, el consideră că logica dictaturii explică agresiunea continuă a Moscovei, chiar și în timp ce au loc negocieri.

„În acest moment, Putin are mai mulți oameni sub arme decât la începutul războiului”, a spus Michal. „Dacă ar înceta să mai ucidă în Ucraina, ce ar face cu ei?” â

„În Rusia îl glorifică pe erou. Dacă se oprește, se prăbușește”, a adăugat el.

Michal a avertizat că o pace prematură fără garanții ferme de securitate ar putea crea instabilitate în întreaga Europă. Comentariile sale vin în contextul în care un plan al UE de mobilizare a 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei rămâne blocat politic.

Michal și-a exprimat încrederea că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, vor găsi modalități alternative de deblocare a finanțării.

„Au planuri diferite despre cum să livreze banii”, a spus el, referindu-se la discursul liderilor europeni de la Kiev. Presat cu privire la ce implică aceste planuri, Michal a refuzat să clarifice. „Vor spune”, a adăugat premierul, subliniind că miza este mare.

„Dacă Europa nu poate lua astfel de decizii importante care ne afectează securitatea, atunci probabil că vor exista multe discuții despre cum va decide Europa lucrurile în ansamblu”, a atras atenția oficialul estonian.

Activele rusești blocate sunt încă în joc

În ceea ce privește chestiunea activelor rusești înghețate, adesea discutate ca o potențială sursă de ajutor pentru Ucraina, Michal a insistat că acestea „nu exclud discuțiile”.

„Sunt încă înghețate, ceea ce este un lucru bun”, a spus el, menționând că reînnoirile sancțiunilor necesitau anterior o reînnoire la șase luni, dar acum sunt blocate mai ferm.

Cu toate acestea, el a declarat că angajamentul de 90 de miliarde de euro trebuie respectat indiferent de opoziția Ungariei și Slovaciei.

„Am decis. Toată lumea era în această cameră”, a spus el. „Ei au decis să renunțe, dar noi tot am decis.” Michal a comentat, de asemenea, poziția premierului maghiar Viktor Orbán față de Rusia, menționând că aceasta rămâne neclară pentru liderii altor state membre ale UE. „El știe perfect că nimeni nu îi înțelege poziția, aceea că ar trebui să cerem securitate europeană de la un dictator din Rusia”, a spus Michal.

Prim-ministrul Estoniei a sugerat că viitoarele alegeri din Ungaria ar putea schimba regulile jocului, în timp ce apar dezbateri mai ample cu privire la necesitatea ca UE să se îndrepte către un proces decizional mai centralizat, în special în domeniul securității. De asemenea, el a lansat ideea unor cadre de cooperare consolidate care să implice aliați din afara UE, precum Norvegia, Regatul Unit, Canada și Islanda.

Mesajul SUA pe care Europa îl înțelege

În ceea ce privește tensionarea relațiilor transatlantice, Michal a spus că există tensiuni, dar a susținut apelurile președintelui american Donald Trump ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare.

„Europa ar trebui să investească mai mult în securitate”, a subliniat el. „Acesta este un mesaj pe care îl înțelegem.” Estonia cheltuiește 5,4% din PIB-ul său pentru apărare în acest an, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.

„Nu este ușor”, a adăugat Michal. „Dar știu că nepoții mei vor trăi în pace, pentru că vecinul nostru știe că ne luăm în serios.”

Rezistând retoricii care prezintă Europa ca fiind slabă sau în declin, Michal a susținut că, dacă continentul își respectă angajamentele în materie de apărare, va fi „mai bine în cinci, șapte, 10 ani”.

Premierul estonian a respins, de asemenea, cu fermitate retorica despre Europa ca fiind „în descompunere” și a subliniat că, în ciuda provocărilor sale, continentul rămâne una dintre „cele mai libere națiuni din lume”.