Grațierea lui Șepeli, revocată: Cronologia deciziilor și conexiunile cu rețeaua Șor

Președintele R. Moldova, Maia Sandu, a revocat decretul prin care îl grațiase pe Nicolae Șepeli, cetățean moldovean condamnat anterior în Federația Rusă pentru tentativă de trafic de droguri în proporții deosebit de mari. Decizia a fost luată după ce Președinția a fost informată de instituțiile de drept că Șepeli ar face parte dintr-un grup criminal organizat suspectat de pregătirea asasinării unor persoane publice ucrainene, fiind vizat cu câteva zile înainte de percheziții desfășurate fără anunț public.

Cazul a reaprins întrebări despre modul în care un condamnat pentru fapte legate de droguri, transferat din Rusia și prezentat ulterior drept victimă a traficului de ființe umane, a ajuns să fie grațiat, iar apoi asociat în documentări jurnalistice cu episoade legate de rețeaua politică și financiară a lui Ilan Șor.

Nicolae Șepeli are 31 de ani și a fost condamnat la 9 noiembrie 2017 de Judecătoria orașului Starîi Oskol, regiunea Belgorod, Federația Rusă, la 11 ani de închisoare, instanța stabilind executarea pedepsei într-o colonie cu regim riguros. Perioada detenției a fost calculată din 9 noiembrie 2017, incluzând arestul preventiv din aprilie 2016.

La 7 noiembrie 2018, Ministerul Justiției al R. Moldova a inițiat procedura de transfer al condamnatului pentru continuarea executării pedepsei în țară. La acel moment, Ministerul era condus de Victoria Iftodi, în Guvernul Filip. Demersul a fost susținut în instanță de avocata condamnatului Mariana Ulinici, precum și de procurora Oxana Cucereavîi din cadrul Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale.

În februarie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul, constatând că sunt întrunite condițiile Convenției privind transferul persoanelor condamnate.

Instanța a adaptat condamnarea la legislația națională, încadrând fapta la articolele din Codul penal privind pregătirea infracțiunii și circulația ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari sau de un grup criminal organizat, menținând pedeapsa de 11 ani în penitenciar de tip închis. Judecătorii au precizat că liberarea condiționată înainte de termen putea interveni după executarea a două treimi din pedeapsă.

În anii următori, Șepeli și apărătorii săi au depus plângeri în instanță, inițial contestând decizia de transfer, apoi invocând condiții inumane de detenție. În mai 2020, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia de transfer ca fiind legală, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil un recurs în anulare pe aceeași temă.

Cea mai importantă decizie în favoarea deținutului a venit în instanțele din Comrat și Cimișlia, unde acesta a reclamat supraaglomerarea și lipsa igienei atât în penitenciarele rusești, cât și în cele moldovenești. Instanțele au reținut încălcarea Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (interzicerea tratamentului inuman sau degradant), stabilind că Șepeli a petrecut peste 2.000 de zile în condiții precare. Judecătoria Cimișlia a decis reducerea pedepsei cu 1.588 de zile, inclusiv prin aplicarea unor formule de compensare pentru detenția în condiții inumane.

În paralel, apărarea a încercat să obțină o reducere suplimentară de pedeapsă, invocând o modificare a Codului Penal pentru persoanele care aveau până la 21 de ani la momentul comiterii infracțiunii, însă cererea a fost respinsă.

Dosarul lui Șepeli ajunge la Președinție pentru grațiere în martie 2021, când Procuratura Generală, condusă atunci de Alexandr Stoianoglo, solicită examinarea grațierii pentru șase cetățeni moldoveni condamnați în Federația Rusă, toți considerați victime ale traficului de ființe umane. Procurorii au susținut că aceștia ar fi fost recrutați prin înșelăciune pentru a lucra ca „curieri”, fiind trimiși în Rusia fără a ști că transportă droguri, crezând că transportă suplimente sportive.

Insistența PG a continuat și în octombrie 2021, când Președinția afirmă că a recepționat o a doua scrisoare, prin care era informată că, la demersul Procuraturii, autoritățile ruse ar fi refuzat inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare. În aceste condiții, Procuratura reitera solicitarea examinării oportunității grațierii, precizând că Șepeli avea statut de victimă într-un dosar de trafic de persoane aflat în examinare în R. Moldova.

Demersul a fost examinat în ședințele Comisiei pentru problemele grațierii din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022. Potrivit informațiilor prezentate public, în fața Comisiei au fost audiați reprezentanți ai PCCOCS (Sergiu Brigai), ai Ministerului Justiției (cooperare juridică internațională) și ai Centrului „La Strada” (Tatiana Fomina), care au confirmat statutul lui Șepeli de victimă.

Dintre cele șase dosare analizate, Comisia a propus spre grațiere un singur nume, Nicolae Șepeli, invocând profilul „cel mai favorabil”: lipsa antecedentelor, executarea majorității pedepsei, comportament adecvat în detenție și existența unui loc de trai. Votul a fost în majoritate „pentru”, cu un vot împotrivă și o abținere.

Astfel, în baza recomandării Comisiei, la 11 aprilie 2022, Maia Sandu a semnat Decretul nr. 418-IX, prin care Șepeli a fost eliberat pentru partea neexecutată a pedepsei, însă cu perioadă de probațiune, rămânând sub supravegherea autorității de probațiune până la expirarea termenului.

Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat revocarea grațierii, după ce instituțiile de drept au informat că Șepeli ar fi parte dintr-un grup criminal organizat suspectat de pregătirea unor asasinate în Ucraina. Președinția a declarat concomitent că inițiază verificări privind modul în care au fost colectate informațiile, examinată cererea și monitorizată probațiunea.

Juristul Vadim Vieru a calificat revocarea drept problematică, argumentând că actul de grațiere este un act administrativ care și-a produs efecte, iar Codul administrativ nu ar prevedea explicit un temei de revocare în asemenea condiții.

În același timp, avocatul lui Șepeli, Denis Grecu, susține că clientul său are o ordonanță valabilă de recunoaștere în calitate de victimă a traficului de ființe umane și afirmă că revocarea decretului ar fi neconstituțională, anunțând contestarea deciziei.

Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, după grațiere Șepeli ar fi fost angajat în mediul privat (call-center și marketing), însă numele său reapare ulterior în contexte asociate rețelei politice și financiare a lui Ilan Șor. Un număr de telefon asociat cu acesta ar avea multiple conexiuni cu banca rusească PSB, prin care s-ar fi realizat transferuri către persoane din rețea. De asemenea, în decembrie 2025, Șepeli a fost sancționat contravențional pentru „corupere electorală pasivă”, fiind amendat cu 25.000 de lei.

De menționat că miercuri, 25 februarie, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că Nicolae Șepeli, considerat principalul suspect în organizarea unor omoruri la comandă în Ucraina și grațiat în 2022, va reveni la executarea pedepsei cu închisoarea după revocarea decretului de grațiere emis de președinta Maia Sandu.

Potrivit oficialului, grațierea este un act constituțional emis în urma unui proces administrativ colectiv care implică mai multe instituții. „Această procedură presupune demersul instituției procuraturii, examinarea dosarului de către Comisia de Grațiere și formularea concluziei. Decretul a fost emis în 2022 în baza recomandării Comisiei de Grațiere, fapt cunoscut de noi toți”, a explicat Vladislav Cojuhari.

Pe 19 februarie 2026, pe fondul descinderilor legate de organizarea omorurilor la comandă în Ucraina, șefa statului Maia Sandu a revocat actul de grațiere emis în 2022 pentru Nicolae Șepeli. 

Patru persoane sunt investigate în Republica Moldova într-un caz de tentativă de asasinare a mai multor persoane publice din Ucraina. În Ucraina sunt cercetați penal alți șapte suspecți. Planul a fost coordonat, potrivit anchetatorilor, de serviciile speciale ruse, iar pentru fiecare crimă s-ar fi promis până la 100.000 de dolari, în funcție de importanța țintei.