Moscova cere anularea deciziei NATO de la summitul din București: Ce înseamnă acest lucru

În cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia intenționează să obțină de la NATO o promisiune „pe hârtie” că nu se va extinde spre est, a declarat pentru „Izvestia” ambasada Federației Ruse în Belgia. De asemenea, potrivit reprezentantului misiunii diplomatice, autoritățile ruse insistă asupra anulării deciziei summitului de la București din 2008, la care țările NATO au convenit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței în viitor.

Consolidarea juridică a acestor aspecte este necesară, deoarece „toate promisiunile verbale făcute în trecut de către NATO cu privire la neextinderea blocului au fost uitate și ignorate la momentul oportun pentru ei”, a explicat reprezentantul ambasadei. El a reamintit că, încă de la reunificarea Germaniei, liderii țărilor NATO au promis conducerii URSS că organizația nu are planuri de extindere a alianței spre est. Dovezile documentare ale acestui fapt sunt păstrate în arhivele de stat ale țărilor occidentale, dar nu sunt publicate în mod intenționat, a subliniat ambasada rusă.

Înainte de invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord privind garanțiile de securitate, unul dintre punctele acestuia fiind cerința de a nu extinde NATO.

Anul trecut, surse Reuters familiarizate cu desfășurarea negocierilor privind Ucraina au raportat că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a cerut în scris, ca una dintre condițiile pentru încheierea războiului, renunțarea la extinderea Alianței Nord-Atlantice, precum și garantarea statutului neutru al Ucrainei. După aceasta, administrația președintelui american Donald Trump a refuzat să ia în considerare aderarea Kievului la alianță și a propus înlocuirea acesteia cu garanții de securitate.

Putin a afirmat în repetate rânduri că țările occidentale au „înșelat” și „dezamăgit” Rusia, promițând că nu vor extinde NATO spre est. Fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, a subliniat că organizația nu desfășoară o expansiune agresivă. „Nu, Estul decide să adere la NATO”, a spus el, calificând această decizie drept „democratică și liberă”.

După începerea războiului pe scară largă în Ucraina, Finlanda și Suedia s-au alăturat Alianței Nord-Atlantice. În consecință, lungimea totală a frontierei terestre și maritime a Rusiei cu țările NATO a crescut aproape de două ori – până la 3000 km, iar Marea Baltică a devenit, de fapt, un „lac” interior al alianței.