Sfârșitul unei ere. Cum se prăbușește rețeaua globală de aliați a lui Vladimir Putin

Proiectul de mare putere al lui Vladimir Putin pare să se apropie de „sfârșitul unei ere”, pe măsură ce liderul de la Kremlin se dovedește incapabil să-și apere aliații, de la Caracas la Teheran, în fața unui președinte american neașteptat de agresiv, Donald Trump, scrie Politico.

Atunci când a ordonat invadarea Ucrainei, Putin le-a promis rușilor că „o vor face din nou”: că armata rusă va înainta spre Vest și va obține o victorie rapidă, asemenea celei repurtate de Uniunea Sovietică împotriva Germaniei naziste. La aproape patru ani de la debutul conflictului, președintele rus și-a respectat doar jumătate din promisiune.

Războiul care, în planurile Kremlinului, trebuia să dureze cel mult trei zile s-a prelungit acum dincolo de cele 1.418 zile în care sovieticii au luptat împotriva ofensivei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial. Iar bilanțul este departe de a justifica ambițiile imperiale: Moscova controlează doar o fâșie din teritoriul ucrainean, cu prețul a aproximativ 1,1 milioane de victime în rândul forțelor ruse și al unor disfuncționalități tot mai vizibile pe plan intern. Luna aceasta, circa 600.000 de locuitori din regiunea rusă Belgorod au rămas fără electricitate după un atac ucrainean cu rachete.

În paralel, rețeaua de aliați pe care Putin a construit-o timp de două decenii dă semne evidente de destrămare, supusă unei presiuni crescânde din partea Washingtonului. Kremlinul a pierdut teren în Orientul Mijlociu la finalul lui 2024, odată cu prăbușirea regimului Bashar al-Assad în Siria, un partener-cheie pentru Moscova în regiune.

Lovitura de imagine a fost urmată, la începutul acestei luni, de capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către Statele Unite, un aliat fidel al Kremlinului, care participase anul trecut la parada de Ziua Victoriei de la Moscova. Umilința a fost amplificată de incapacitatea Rusiei de a împiedica sechestrarea fără precedent, de către americani, a unui petrolier sub pavilion rusesc.

Situația este la fel de delicată și în cazul Iranului. În urmă cu doar un an, Putin semna cu Teheranul un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani. Astăzi, regimul iranian – care a furnizat Rusiei drone Shahed folosite în războiul din Ucraina – se confruntă cu proteste masive, iar Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că ar putea interveni militar. Potrivit expertului Nikita Smagin, apropiat de Carnegie Endowment for International Peace, Moscova ar fi livrat recent Iranului vehicule blindate Spartak și elicoptere de atac, însă sprijinul rusesc are limite clare.

„Iranienii nu își fac iluzii. Dacă situația devine critică, Rusia se va retrage, așa cum a făcut și în cazul lui Bashar al-Assad”, a explicat Smagin.

Nemulțumirea se face simțită și în interiorul Rusiei

„O întreagă eră se apropie de sfârșit”, a scris duminică un blogger militar pro-război, cunoscut sub pseudonimul Maxim Kalașnikov, criticând conducerea de la Kremlin pentru că a investit mai mult în imaginea de mare putere decât în consolidarea reală a acesteia. Promisiunea că „putem face din nou” s-a dovedit un eșec, a concluzionat acesta.

Foști diplomați ruși, precum Boris Bondarev, susțin că alianța inspirată de Moscova a fost, în mare parte, o ficțiune. „Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte dintr-un imperiu rus. După invadarea Ucrainei, era important pentru Kremlin să arate că nu este singur, dar asta a fost propagandă”, a spus Bondarev.

În lipsa unor comentarii directe din partea lui Putin – care, potrivit apropiaților, preferă să lase veștile proaste pe seama subalternilor – Kremlinul încearcă să întoarcă situația în favoarea sa. Propaganda oficială susține că acțiunile SUA demonstrează disprețul Washingtonului față de dreptul internațional și validează, retroactiv, invazia Ucrainei.

Alți comentatori minimalizează eșecurile externe sau invocă diferențele dintre Al Doilea Război Mondial și conflictul actual. Nu armata ar fi mai slabă, susțin ei, ci populația mai puțin mobilizată. „Atunci a luptat toată țara, acum doar vreo 5% sunt interesați”, scria un canal de Telegram sugestiv intitulat „Don’t Stop War”.

În acest context, avertizează Bondarev, nu este de așteptat ca Moscova să adopte o poziție mai conciliantă. Dimpotrivă, pentru a demonstra că nu cedează presiunilor, Rusia va căuta să-și afișeze forța, în special în Ucraina – inclusiv prin utilizarea armelor de ultimă generație, precum racheta hipersonică Oreșnik lansată recent.

„Chiar și slăbit, Kremlinul va încerca să pară puternic”, avertizează fostul diplomat.