Sergiu Gaibu: Simplitatea relațiilor cu statul trebuie să fie la baza relațiilor între stat și sectorul privat (VIDEO)
Expert-Grup estimează că R. Moldova a ratat, timp de treizeci de ani de independență, peste 300 de miliarde de lei din cauza unor creșteri economice mici. Potrivit studiului prezentat marți la reuniunea “Macro 2021”, la care au participat virtual prim-ministra Natalia Gavrilița, experți în economie din R. Moldova și străinătate, recomandabile de acum încolo ar fi măsuri de modernizare a sistemului educațional, de recuperare a decalajului tehnologic și creștere accelerată a productivității muncii. Liliana Babăroșie a discutat despre perspectivele acestor propuneri cu ministrul economiei moldovene, Sergiu Gaibu, el însuși expert al centrului respectiv, până la funcția de ministru:
Sergiu Gaibu: „Treizeci de ani, de fapt, s-a ratat soluționarea acestor probleme. Acum e foarte mult de lucru, deci pe toate aceste direcții sunt multe acțiuni care trebuie să fie efectuate, sunt multe arierate, erori care s-au produs și trebuie să fie corectate, este de lucru pentru câteva guverne înainte, dar...”
Europa Liberă: O listă a urgențelor cum ar arăta?
Sergiu Gaibu: „Deci, trebuie de început lucrul acesta și noi ceea ce vrem să facem, primul pas este simplificarea cadrului normativ. Parcurile IT au arătat că, pe lângă simplificarea sau reducerea poverii fiscale, un avantaj, chiar în discuțiile cu unii directori de companii, ei au spus că apreciază chiar mai mult faptul că este foarte simplu de achitat această taxă, este foarte simplu de administrat, practic, pretențiile din partea unor organe de control sunt minime. Lucrul acesta, iată anume simplicitatea raportării, simplicitatea relațiilor cu statul trebuie să fie la baza relațiilor între stat și sectorul privat și acesta trebuie să fie transpus în cadrul normativ.”
Europa Liberă: Când începeți?
Sergiu Gaibu: „Deja am început lucrul acesta, vrem să facem și o serie de proiecte de pilotare ca să testăm serviciile noi sau anumite procese. Vă dau un exemplu, noi am discutat deja cu partenerul internațional să inițiem pilotarea exportului online către alte țări în loturi mici. Lucrul acesta va scoate în evidență toate deficiențele, fie că este vorba despre Vamă, modul de raportare la Fisc, fie că este vorba despre anumite bariere de logistică, de exemplu, Poșta Moldovei ar putea să fie un element care nu asigură pe deplin sau rapiditatea cuvenită pentru a face față concurenței internaționale în ceea ce privește exporturile în loturi mici. În baza acestor pilotări, cu expertiza profesioniștilor vom scoate în evidență toate barierele, inclusiv regulatorii și le vom transpune în cadrul normativ.
Exact așa vrem să începem lucrul pe sectorial, deja am discutat cu unii parteneri, inclusiv cu mediul de afaceri și am făcut un apel către mediul de afaceri. Acum este oportunitatea cea mai bună ca să vină cu acele propuneri foarte concrete de schimbare a cadrului normativ care să simplifice viața oamenilor. Și noi, Ministerul Economiei indiscutabil le va prelua, le va analiza și le va pune pe rol în modificările cadrului normativ. Acestea nu necesită resurse financiare mari, necesită timp și necesită expertiză, indiscutabil trebuie să fie analizate foarte bine, fiindcă o propunere poate să aibă impact atât pozitiv, cât și efecte negative, ele trebuie să fie foarte bine analizate, asta ia ceva timp, dar nu necesită efort financiar, doar efort intelectual și dorința de a face schimbări. Dorință este, apelăm către mediul de afaceri să vină cu astfel de propuneri ca noi să le schimbăm fiecare sector în parte.”
Europa Liberă: Iată Dvs. ziceți IT, pe de altă parte, în cadrul acestei conferințe „Macro-2021”, un expert de la Școala de Business din Copenhaga, Cornel Ban, spunea că dinamica IT-ului nu a fost chiar atât de spectaculoasă de dezvoltare a sectorului ca în Ucraina, sunt o serie de dezavantaje aici, unul ar fi, probabil, migrația, pentru că la cât de mulți absolvenți de facultăți IT există foarte puțini rămân aici, se vede că mulți pleacă totuși. Dumnealui avansa așa o propunere, economia europeană e în fața unei revoluții noi industriale pe fundalul acestei probleme climatice, trecerea la energii regenerabile etc. și zicea că acolo ar trebui să sape Republica Moldova. Propunerile erau: baterii, dacă automotive, atunci nu neapărat cablaje, ci baterii pentru mașini electrice etc., pe partea asta energetică – piese de schimb pentru eoliene etc. Iată, acestea ar fi domeniile cumva pe care ar fi bine ca Republica Moldova să prindă trenul. Cum vi se pare?
Sergiu Gaibu: „Toate propunerile trebuie analizate foarte bine. Pentru baterii trebuie să înțelegem că este nevoie și de materie primă, este vorba de anumite minereuri destul de rare, care au nevoie de procesare cu energie foarte multă. Eu dau acum doar niște elemente ca să fie clar lucrul acesta. Cu sectorul energetic iarăși, ce înseamnă energie multă? Înseamnă că noi avem doar gaz în Republica Moldova, practic toată producția de energie electrică se produce pe gaz, de aceea trebuie să fim foarte atenți când propunem astfel de proiecte, fiindcă ele trebuie să fie corelate cu resursele reale și să fie asigurată o competitivitate pe piața internațională.”
Europa Liberă: Deci, totuși IT?
Sergiu Gaibu: „Tehnologiile informaționale au fost de foarte mult timp unul din sectoarele de vârf în ceea ce privește creșterea economică și lucrul acesta a fost demonstrat de Irlanda în anii ‘80-’90, care a depășit și a crescut dintr-o țară săracă a Europei a devenit una din cele mai confortabile și mai bine plătite.”
Europa Liberă: Bine, avem aceste parcuri IT, acum următorul pas care ar fi?
Sergiu Gaibu: „Ceea ce vrem noi să facem, fiindcă parcul IT într-adevăr a fost un vârf de lance, să spunem așa, a spart gheața și a arătat că și Republica Moldova poate să ajungă aici. Evident că sunt și o serie de bariere, principala barieră sunt într-adevăr resursele umane, dar această barieră este peste tot în lume, tocmai de aceea vin companii străine inclusiv în Republica Moldova, fiindcă resursele umane sunt la limită în toate țările. Noi avem resurse nevalorificate, cum ar fi, spre exemplu, regiunile. La noi, din păcate, în curriculumul școlar lipsește un program de educare pe domeniul tehnologiilor informaționale, astfel ca acele talente care sunt capabile să îmbrățișeze aceste profesii să poată evalua această profesie și să ia decizia ca să o îmbrățișeze, fiind practic garantat un venit net superior față de multe alte profesii. Lucrul acesta nu se întâmplă, noi trebuie, într-adevăr, în colaborare cu Ministerul Educației să gândim un astfel de program. La noi au fost introduse în ultima perioadă o serie de programe noi, dar, din păcate, domeniul educației economice, financiare, domeniul educației digitale au rămas în umbră și au rămas în afara acestor schimbări din cadrul curriculumului, cu toate că acestea sunt cu mult mai critice și, de fapt, ar putea garanta un nivel mai înalt de venituri la populație, o contribuție mai bună în bugetul de stat și, respectiv, indemnizații și pensii mai bune pentru cei care nu au capacitate să genereze venituri proprii.”
Europa Liberă: Cu cât vă imaginați că ar putea crește sectorul acesta și în cât timp?
Sergiu Gaibu: „Nu există limite, limita acestui sector este numărul de profesioniști. Plus la aceasta, noi vrem ca să extindem domeniul dat, ca să înglobeze domenii ce țin de inginerie, de arhitectură, de cercetări științifice, astfel încât cercetările științifice, noi avem anumite capacități în Republica Moldova, ele de asemenea nu sunt valorificate, operarea în regimurile standarde este dificilă, tocmai de aceea un regim facilitar ar permite ca cercetările științifice, capacitățile pe care noi le avem pe acest domeniu să se integreze mai ușor în lanțurile valorice internaționale și să presteze servicii către alte centre, să formeze parteneriate cu alte centre și să obțină un avantaj din această sursă. Evident că noi de-abia inițiem lucrul acesta, este o cale lungă pentru a ajunge la o ramură sau cercetare științifică care să genereze venituri. La momentul actual, practic, ea este la doare din partea statului în cea mai mare parte, dar trebuie început, trebuie de mers înainte, pe unele sectoare va trebui de schimbat unele paradigme și unele poate stereotipuri în ceea ce privește modul de operare al cercetătorilor, dar acest lucru trebuie făcut, dacă nu-l facem, noi atunci vom pierde aceste capacități pe care le avem și Republica Moldova va rata oportunități mult mai bune care sunt pe viitor.”
Europa Liberă: Continuăm, dle ministru. Vreau să-mi dau seama cum arată planurile Dvs. În afară de IT?
Sergiu Gaibu: „Acum lumea se mișcă spre domeniul serviciilor. Practic, toate țările dezvoltate, da, există industrie și industria, într-adevăr, trebuie susținută în măsura în care există anumite resurse și capacități. Noi avem capacități pe domeniul ingineresc-electric, procesare metale, este partea de textile, dar trebuie să înțelegem că pe domeniul acesta noi avem o concurență masivă la nivel internațional de la multe alte țări. Noi am inițiat, cu toate că se discută și eu cred că este eronată partea aceasta cu cablajele, fiindcă, apropo, cablajele sunt elementul-cheie și în mașinile electrice, ele rămân în oricare format.”
Europa Liberă: Eronat în ideea că pe cablaje stăm cramponați și nu-i chiar bine? Deci, asta vi se pare greșit?
Sergiu Gaibu: „Nu se poate de construit, este greșit, fiindcă exact de la cablaje a început Spania în anii ‘60 și acum produce automobile SEAT, adică acest sector crește treptat, nu putem să venim și să asamblăm de la bun început automobilele, lucrul acesta nu se va întâmpla, dar deja vin companii care furnizează, deja devin furnizori pentru cablaje de anumite componente, unde forța de muncă se cere mai calificată, deja se interesează investitorii de alte subcomponente, cum ar fi componentele pentru mecanismele de frânare a automobilelor, iarăși care sunt universale, nu doar pentru automobile cu motoare cu ardere internă, dar și pentru cele electrice și, având mai multe componente care sunt indispensabile oricărui automobil, de oricare motorizare, noi vom putea la un moment dat să importăm sau să asamblăm acele motoare electrice și să formăm automobile în Republica Moldova.
Noi, de asemenea, vom susține acele afaceri care eu nevoie de un oarecare suport și noi avem o serie de programe, ele vor continua indiscutabil în cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), cum ar fi susținerea digitalizării, susținerea femeilor în afaceri, susținerea afacerilor care doresc să devină internaționale, adică să pornească un export de produse, au produse care deja sunt mature pe piața Republicii Moldova, au o piață deja stabilă locală, dar vor să meargă la export. De asemenea discutăm acum ca să inițiem un program de susținere a inovațiilor. Desigur că resursele sunt relativ limitate, dar cei care doresc și cei care vor să facă lucrul acesta, indiscutabil, noi le vom acorda un ajutor.”
Europa Liberă: IMM-urilor?
Sergiu Gaibu: „Da, IMM-urilor. Toate aceste programe sunt destinate IMM-urilor, preponderent în zona rurală și pentru acei care vor să inițieze ceva diferit față de ce au făcut ei inițial.”
Europa Liberă: Dar venitul zero pentru profitul reinvestit pentru IMM-uri n-a avut loc să fie? De ce?
Sergiu Gaibu: „Da, lucrul acesta n-a avut loc să fie, dar iarăși haideți să fim un pic realiști. În condițiile unei crize, nu profitul este acel care se dorește a fi, el nu există de multe ori, tocmai de aceea noi ne-am focusat pe altă susținere în cadrul pandemiei, fiindcă unele companii au fost nevoite să reducă poate o parte din personal pe o perioadă oarecare, deci este vorba de șomajul tehnic și iată aici guvernul a elaborat mecanismul acesta de compensare a șomajului tehnic integral, atât salariul care trebuie să fie achitat de către agentul economic, cât și taxele aferente acestei salarizări. Apropo, aici noi am identificat o problemă, ea s-a văzut foarte bine și în valul precedent, în 2020-2021, de COVID, fiindcă resursele chiar dacă erau limitate, ele practic nu au fost valorificate de către mediul de afaceri, acele care au fost oferite de către guvernul de atunci. De ce? Pentru că practic lipsesc mecanisme de absorbție sau mecanisme prin care statul ar putea să valorifice resursele respective.
Unicul mecanism fiabil, iată acesta pe care noi l-am gândit acum, este prin intermediul sistemului fiscal, cel care este omniprezent în toate regiunile Republicii Moldova și are o acoperire bună, să spunem așa, cu agenți economici. ODIMM-ul este un instrument al Ministerului Economiei, dar el este limitat, are o capacitate de procesare de circa 700-800 de dosare pe lună, nu mai mult. El poate fi focusat pe anumite zone înguste, care necesită un efort special, cum ar fi femeile în afaceri, tinerii, PARE 1+1, iată cei care vor să meargă spre export cu produsele lor, deci lucruri care sunt targetate pe zone înguste. Și un astfel de instrument de asemenea este necesar, dar guvernul are nevoie de încă un instrument prin care să poată face o finanțare masivă, o intervenție masivă în economie atunci când este necesar, fie că e vorba de criză, fie că e vorba de accelerarea creșterii economice, de asigurarea unor investiții în domenii strategice pentru economia națională. La momentul actual un astfel de instrument lipsește. Modele sunt diferite în lume privind formarea acestor mecanisme. Statele Unite sunt probabil un model ce aplică foarte eficient instrumentele monetare, deci este lider în ceea ce privește aplicarea instrumentelor monetare, ei au fost practic primii care au ieșit din criza financiară, utilizând aceste instrumente. Este și modelul german care ține de bănci de stat, le numesc bănci de stat, dar sunt total diferite față de o bancă care este considerată la noi în Republica Moldova, ele nu au statut comercial, nu operează cu agenți economici sau cu persoanele private, rolul lor este anume de a compensa și de a ajuta atunci când este vorba de o criză sau de un program de stat. Ei fac lucrul acesta prin intermediul instituțiilor financiare private. Noi examinăm acum acest model și, în cazul în care el va fi posibil de aplicat în Republica Moldova, eu voi promova această idee ca să avem și acest al doilea mecanism care ar fi mult mai eficient pentru promovarea politicilor de stat.”
Europa Liberă: TVA, un sistem de TVA care nu stimulează procesarea de produse agricole, adică mărfurile cu o valoare adăugată înaltă, au spus cei de la Expert-Grup când au văzut politicile fiscale pentru anul viitor. Vreau să vă întreb – de ce nu se umblă și acolo? Și vă întreb asta, pentru că aș vrea să înțeleg dacă nu cumva din nou asistăm la o situație în care economia e un fel de cerșetoare în toată povestea asta care se numește stat.
Sergiu Gaibu: „Partea ce ține de TVA în agricultură este un subiect destul de tehnic.”
Europa Liberă: El simplu se reduce la următoarele: avem 8 la sută pentru materie primă, dar avem 20 la sută pentru materie procesată.
Sergiu Gaibu: „Pentru produsul finit. Noi trebuie să înțelegem că atunci când schimbăm TVA la producție, noi schimbăm TVA (taxa pe valoarea adăugată) pentru toată producția, inclusiv pentru cea importată. Deci, lucrul acesta în aceste condiții nu va da un avantaj producătorilor noștri. Și acesta este un principiu general acceptat în toată lumea, noi fiind membri și ai Organizației Mondiale a Comerțului nu putem schimba lucrul acesta și nimeni nu face lucrul acesta, iar partea cu 8% la producția agricolă este, de fapt, o capcană. Din păcate, acest subiect este foarte mult vehiculat în domeniul politic, dar nu se intră prea mult în partea tehnică. Tehnic vorbind, acei procesatori, producători agricoli care vând cu 8%, de fapt, înseamnă că ei pot deduce mai puțin TVA din cheltuielile lor, cei care vând către procesatorii de producție agricolă, respectiv, fiind plătiți doar 8%, au posibilitate de deducere minimă, se formează o datorie a statului față de acești producători agricoli pe care ei efectiv n-o încasează și, de fapt, ei formează o groapă financiară, o groapă de mijloace financiare care lipsesc, profitul este înregistrat de către compania agricolă, dar efectiv bani are cu mult mai puțini din cauza faptului că nu poate să-și recupereze TVA-ul. De aceea câteodată nu înțeleg unii politicieni care promovează unele subiecte pe domeniul politic, prezentându-le ca ceva foarte bun pentru economia națională sau pentru o categorie oarecare de producători, dar în realitate aceasta, de fapt, reprezintă o capcană.
Trebuie să intre foarte tehnic în subiectul acesta, să se consulte cu contabili foarte buni pe domeniul taxării pe valoarea adăugată și să înțeleagă acest mecanism de calcul al taxei pe valoare adăugată și deductibilității, fiindcă iată aici e capcana, în deductibilitate. Tocmai de aceea poate pentru anumiți producători lucrul acesta este rentabil, în special pentru cei care nu lucrează pe deplin pe alb, dar cei care își au contabilitatea corectă, fac raportarea corectă către Fisc și de asemenea cea mai mare parte a producției este vândută către procesatorii de producție agricolă pentru ei aceasta este o problemă. Deci, lucrul acesta trebuie să fie analizat foarte detaliat, de scos din regimul de politică, politică în sensul discuțiilor politice și utilizării a unor partide contra la alte partide și de pus pe făgașul tehnic, de invitat experți și de făcut calculele corecte și de stabilit, într-adevăr, acel nivel de taxă pe valoare adăugată care să fie confortabil tuturor producătorilor.”
Europa Liberă: Dle ministru, îmi povestiți mai multe planuri pe care le aveți Dvs., vă sperie ceva în tot acest proces de trasare a sarcinilor de viitor? Mă refer din nou la problemele pe care le invocă toată lumea, lipsa personalului calificat ar fi pe primul loc, probabil.
Sergiu Gaibu: „Personal, într-adevăr, este puțin, trebuie să fie o reformă, eu sper că se va găsi și o înțelegere la cetățeni, fiindcă noi dacă vrem să avem un guvern funcțional care să poată face schimbări, să facă analizele corecte, trebuie să fie, într-adevăr, cu profesioniști și trebuie să fie cu un număr decent de profesioniști capabili să trateze toate aceste probleme. Da, e un subiect deschis, într-adevăr, sunt foarte multe domenii, de înțelegerea oamenilor și acceptarea faptului că trebuie să fie făcută o reformă în cadrul guvernului, de aceasta va depinde viteza cu care aceste reforme vor fi efectuate. Personal mai puțin înseamnă că vom merge cu reformele mai lent, dar vom merge în direcția corectă, asta este foarte important, se va accepta o reformă în care să fie numărul de profesioniști crescuți sau atrași în cadrul guvernului, evident că reformele sau pașii cu care vor merge reformele vor fi mai rapizi.”
Europa Liberă: Vedeți că în domeniul Dvs. nu prea aveți timp, deci contează și viteza, pentru că e nevoie de cel puțin 4, 5, 6 ani ca să se producă calitativ o schimbare în economia Republicii Moldova. De exemplu, să îmbrățișeze un domeniu și să-l ducă până la capăt cum s-a întâmplat mai devreme cu IT sau cu altceva. Deci, contează și viteza?
Sergiu Gaibu: „Contează indiscutabil viteza, tocmai de aceea în astfel de situații noi vom alege acele subiecte care sunt critice, elimină o barieră și deblochează anumite activități generatoare de valoare adăugată. În domeniul IT, spre exemplu, este critic să lucrăm cu Ministerul Educației ca să includem în curriculumul școlar un program de digitalizare, de educație digitală, este critic să asigurăm o finanțare sporită la acele instituții publice care pregătesc specialiști în domeniul ingineresc. Eu am să dau aici o cifră, practic toate domeniile care pregătesc tehnologi, arhitecți, ingineri IT, ingineri în domeniul tehnologiilor informaționale, matematicieni, chimiști, biochimiști, agronomi – toate la un loc reprezintă doar 20% din totalul absolvenților din Republica Moldova. Restul sunt juriști, politicieni, sociologi, economiști, psihologi, pedagogi, noi avem 16% de pedagogi și nu avem suficienți pedagogi în școli. Înseamnă că problema nu-i în cantitatea de pedagogi educați, problema e cu totul în altceva și noi trebuie să oprim risipa de resurse în anumite zone și, de fapt, să targetăm acele zone care deblochează și, într-adevăr, soluționează problema din sectoarele respective.”
Europa Liberă: Cei care zic că Partidul Acțiune și Solidaritate când a venit la guvernare n-a avut în bagaj o concepție de dezvoltare economică durabilă, rapidă a statului, au dreptate?
Sergiu Gaibu: „Da, fiindcă practic o strategie bună de dezvoltare a țării nu a fost. De multe ori s-au ratat anumite oportunități, inclusiv în domeniul tehnologiilor informaționale, am intrat pe filiera aceasta doar în ultimii 3-4 ani de zile și aici este foarte simplu – sau ești în afara acestui proces, sau accepți anumite realități din domeniul tehnologiilor informaționale și, respectiv, creezi acele condiții în care acest domeniu începe a se dezvolta. Noi am creat una din condiții, dar mai este partea a doua ce ține de educație, inclusiv în regiuni pentru a colecta aceste talente, fiindcă este vorba de o gândire algoritmică, pentru a colecta aceste talente care sunt capabile să lărgească și să creeze noi idei și concepte în ceea ce privește domeniul tehnologiilor informaționale.”
Europa Liberă: Acum această concepție există?
Sergiu Gaibu: „Da, noi acum facem lucrul acesta și al doilea moment pe care noi vrem să-l valorificăm, fiindcă partea ce ține de educație va lua timp și al doilea element pe care vrem să-l valorificăm e să extindem aceste servicii pe domeniul virtual, fiindcă ele acum sunt în creștere pe foarte multe domenii, inclusiv asupra generării de produse de sunet sau video digitale, ingineria, cercetările științifice, acele domenii care de asemenea sunt capabile să livreze servicii la distanță foarte ușor, doar este nevoie de creat anumite condiții favorabile și atunci noi sperăm să obținem și același tempo de accelerare pe care l-am obținut la domeniul tehnologiilor informaționale, iată pe aceste domenii adiacente. Noi acum examinăm lucrul acesta, inclusiv cu partenerii internaționali, cum să facem lucrul acesta ca să fie eficient și să obținem o valorificare a domeniilor adiacente.”
Europa Liberă: Ca să folosesc o metaforă pe care am auzit-o la conferința „Macro-2021”, poate Republica Moldova deveni un fel de tigru pe această dimensiune a tehnologiilor informaționale?
Sergiu Gaibu: „Poate, dar sunt anumite condiții, fiindcă doar Ministerul Economiei singur nu va face lucrul acesta, atunci când și politicienii, și nu contează din care partid, vor abandona acele stereotipuri și lozinci politice care sunt în defavoarea statului, de fapt denigrează o parte din reușitele care s-au obținut inclusiv pe domeniul tehnologiilor informaționale și vom lucra cu toții împreună spre îmbunătățirea acestora.”
Europa Liberă: Dar uitați de acei politicieni, că aveți acum toată puterea politică, puteți face abstracție de aceste lozinci, nu?
Sergiu Gaibu: „În primul rând, Ministerul Economiei singur nu va face lucrul acesta și, în al doilea rând, oricum, fiind un stat democratic, noi trebuie să ținem cont de opiniile inclusiv ale cetățenilor. Nu este corect să faci lucrul acesta fără să ții cont și de părerea cetățenilor, tocmai de aceea este important ca mesajele construite corect, într-adevăr, cele care vor ajuta să crească economia națională, și nu doar pe domeniul tehnologiilor informaționale și pe celelalte domenii să nu inducă în eroare și să nu lanseze mesaje care, de fapt, duc mai curând la un sabotaj al creșterii economice, decât la o creștere veritabilă.”
Europa Liberă: Acum, ca om politic, v-aș ruga să-mi răspundeți la o întrebare – între reforma de pensii, adică revenirea la vârsta de pensionare care a fost anterior și reforma administrativă, care vi se pare că ar putea costa mai mult politic guvernarea?
Sergiu Gaibu: „Ambele reforme sunt necesare. Trebuie de găsit momentul potrivit, noi trebuie să recunoaștem că suntem în plină criză, de fapt avem câteva crize concomitente, pentru reforma administrativă eu consider că aici este important să fie efectuată în prealabil o dezvoltare regională, astfel încât acea reformă administrativă să nu fie dureroasă, de fapt să nu descopere anumite zone, inclusiv pe partea de finanțare.”
Europa Liberă: Deci, mai întâi dezvoltarea regională, apoi reforma?
Sergiu Gaibu: „Cred că în acest caz lucrurile au să fie cu mult mai bune. Dacă noi facem o dezvoltare regională și eu de asemenea voi avea un focus pe acest subiect ca să creăm o mică industrie sau o mică producere și locuri de muncă în zona rurală, în momentul când este realizat lucrul acesta, o reformă administrativ-teritorială va fi cu mult mai simplu de realizat. Noi va trebui să discutăm foarte detaliat și cu CALM, cu Congresul Autorităților Locale, indiscutabil trebuie să fie un dialog foarte larg cu autoritățile locale, cu primarii, astfel încât să cuprindem toate necesitățile care sunt în zona rurală și mai curând această reformă trebuie să fie în câteva etape, și nu una care să schimbe brusc regulile de joc în ceea ce privește modul de administrare.”