Transnistria, între deriva demografică și perspectiva unei noi colaborări Chișinău-Moscova

Din sumarul ediţiei: Experții în sănătate avertizează că în lunile august-septembrie se așteaptă o nouă creștere a infecțiilor cu COVID-19, iar Organizația Mondială a Sănătății a anunțat începutul unui nou val al pandemiei cauzat de tulpinile Delta și Lambda, mai contagioase. O tânără din stânga Nistrului atrage atenția asupra faptului că discuțiile despre limitarea dreptului la vot pentru locuitorii regiunii transnistrene creează tensiuni nedorite între oameni. Ce însemnă victoria în alegerile parlamentare din 11 iulie a Partidului Acțiune și Solidaritate pentru regiune și pentru reglementarea transnistreană? Și date noi despre situația demografică din stânga Nistrului.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Locuitorii regiunii transnistrene care s-au vaccinat în stânga Nistrului își pot confirma certificatul de vaccinare la instituțiile medicale de pe malul drept. Certificatele emise de Republica Moldova pentru vaccinurile administrate pe ambele maluri ale Nistrului sunt practic identice, însă mai multe țări, inclusiv Ucraina, nu recunosc acte ștampilate de instituțiile medicale din regiunea separatistă. Chişinăul a adoptat decizia respectivă după ce Ucraina a refuzat accesul pe teritoriul său a persoanelor vaccinate în regiunea transnistreană. Conformarea certificatelor de vaccinare se va putea face la instituțiile medicale publice amplasate în proximitatea liniei administrative, anunță un comunicat al Biroului de Reintegrare de la Chişinău. Această confirmare se va face după verificarea și constatarea corespunderii datelor cu cele din baza de date din Registrul electronic de vaccinare. Comunicatul mai anunță că până în prezent, în regiunea transnistreană s-au redistribuit din loturile de ajutoare umanitare, dar și din vaccinuri cumpărate cu bani din buget de Republica Moldova, 158 234 de doze de vaccin anti-COVID-19 și au fost administrate 109 166 de doze.

Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a fost la Moscova, unde a cerut o nouă partidă de Sputnik V. Vaccinul rusesc este așteptat în regiunea transnistreană de la începutul anului, însă loturile donate de Rusia nu au fost suficiente nici pentru vaccinarea pensionarilor și a altor categorii prioritare. Vadim Krasnoselski spune că regiunea transnistreană ar fi de acord să cumpere vaccin, dar nici așa Rusia nu are stocuri disponibile pentru regiunea separatistă. „Noi suntem gata să cumpărăm orice cantitate de orice vaccin, avem bani pentru asta. Doar că nu putem cumpăra, asta e problema. Dar și Rusia are problemele ei. Ei au acum un nou val, acum vaccinul s-a dus în regiuni, există niște relații contractuale cu alte state, unde Rusia de asemenea ajută, și așa este corect. Și Transnistria va avea probabil rândul ei. Iată de ce voi merge la Moscova ca să lămuresc aceste lucruri”, a declarat Krasnoselski înainte de plecare.

Autoritățile moldovene spun că doi angajați ai Inspectoratului de poliție Dubăsari au fost reținuți la 15 iulie de structurile paramilitare din stânga Nistrului. Diana Fetco, șefa serviciului de presă al Inspectoratului General al Poliției, a declarat Ziarului de Gardă că cei doi au fost reținuți în timp ce se aflau pe teritoriul regiunii transnistrene. Mai târziu Inspectoratul General al Poliției a anunțat că cei doi angajați au revenit acasă, „în urma acțiunilor întreprinse de autoritățile Republicii Moldova”. Un incident asemănător a avut loc în octombrie 2020, când patru cetățeni, inclusiv un polițist moldovean, au fost reținuți de către forțele transnistrene, în stânga Nistrului, fiind eliberați ulterior.

Un tânăr înrolat în așa-numita armată transnistreană a fost împușcat mortal în timpul unor exerciții militare. Alexandr Ceban, un tânăr de 19 ani, a fost împușcat vineri în timpul unor exerciții de tragere, iar cazul a fost declarat drept accident de administrația de la Tiraspol. Vadim Krasnoselski a exprimat condoleanțe familiei tânărului. Cazurile de decese în „armata transnistreană” sunt destul de frecvente. Ultimul a avut loc în aprilie 2020, când un alt tânăr, de 19 ani, cetățean al Republicii Moldova din regiunea transnistreană, a fost împușcat mortal de un coleg de-al său, care a vrut să verifice dacă automatul este încărcat. Glontele a lovit în cap, iar tânărul a murit pe loc. Numeroase mărturii vorbesc și despre tratamente degradante și practici de tortură și mutilare aplicate tinerilor înrolați în armată în stânga Nistrului. „Armata transnistreană” este considerată de autoritățile de la Chişinău drept o formațiune paramilitară ilegală, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră o formă de privare de libertate.

Forțele de securitate din Belarus au percheziționat vineri birourile și locuințele mai multor jurnaliști independenți, inclusiv biroul de la Minsk al Europei Libere. Forțele de securitate au atacat birourile și casele mai multor jurnaliști independenți din Belarus, pătrunzând prin efracție în biroul postului nostru de la Minsk. Noile razii au loc după raidurile de la birourile a peste 10 organizații pentru drepturile omului din Belarus. Președintele postului nostru de radio, Jamie Fly, consideră acțiunile Minskului drept „tehnici de intimidare menite să reducă la tăcere jurnalismul nostru” și „sunt o mărturie a disperării despotice a regimului lui Lukașenka de a se agăța de putere cu orice preț”. Represiunea masiva din ultimele luni este și împotriva participanților la proteste sau celor care le-au susținut chiar și numai prin mesaje pe rețele de socializare sau comentarii favorabile protestatarilor. Zeci de mii de oameni au fost aduși în fața instanțelor și condamnați la amenzi sau detenție. „Simt că ne-am întors în stalinism, undeva în 1937. În fiecare dimineață - pogromuri și raiduri", a scris Franak Viacorka, un consilier al liderului opoziției Svetlana Tihanovskaia, pe Twitter.

Lidera opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia se va întâlni cu politicienii americani în timpul vizitei sale în Statele Unite, de săptămâna aceasta, menită să găsească modalități de rezolvare a crizei din Belarus.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că el și cancelarul german Angela Merkel sunt uniți în a se opune folosirii de către Rusia a energiei ca „armă” împotriva vecinilor săi, în timp ce gazoductul Nord Stream 2 din Rusia către Germania este aproape finalizat. Biden și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu Nord Stream 2 la întâlnirea sa cu Merkel, joi, la Casa Albă de la Washington. În timp ce Washingtonul consideră că gazoductul amenință securitatea energetică a Europei, cancelarul german Angela Merkel a reiterat că acesta nu este un proiect să înlocuiască tranzitul de gaz prin Ucraina.

Totalul deceselor pentru inundațiile recente din unele părți din vestul Europei a ajuns la 183. Zeci de oameni sunt dați dispăruți. În landul german Renania Palatinat, una din cele mai grav afectate zone din Europa, autoritățile se tem că numărul victimelor ar mai putea crește, zona de-a lungul graniței dintre Germania și Belgia fiind cea mai grav afectată. Inundațiile devastatoare au provocat cel puțin moartea a 133 de persoane în Germania, țara cea mai grav afectată. Viitura a distrus drumuri și poduri, întrerupând accesul în unele zone. Internetul și serviciile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, reduse, ceea ce a făcut dificilă estimarea numărului de persoane dispărute. Ploi masive au fost și în Elveția, Luxemburg și Olanda, unde premierul Mark Rute a declarat o provincie din sudul țării, zonă calamitată. În Belgia este anunțată pentru marți, 20 iulie, zi de doliu național. Uniunea Europeană a trimis ajutoare în zonele afectate.

***

Ministerul Sănătății de la Chişinău a avertizat că în lunile august-septembrie se așteaptă o nouă creștere a infecțiilor cu COVID-19, iar Organizația Mondială a Sănătății a anunțat începutul unui nou val al pandemiei. Angela Paraschiv, președinta Comisiei epidemiologice a Ministerului Sănătății, spune că această creștere s-ar putea produce din cauza noilor variante, mai contagioase, ale bolii – Delta și Lambda. La o conferință de presă, Angela Paraschiv a insistat că vaccinarea este cea mai eficientă cale de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, inclusiv grave și foarte grave, precum și a deceselor. Ea a remarcat că ritmul de infectare cu noile tulpini este foarte ridicat pentru că oamenii călătoresc în vacanțe, inclusiv peste hotare, multe din cazurile noi fiind „de import”.

Potrivit oficialilor de la Ministerul Sănătății, până acum, cu prima doză de vaccin anti-COVID-19 a fost imunizată 14,5 la sută din populația Republicii Moldova, iar cu ambele doze – 9,16 la sută. Aceste date îi cuprind însă doar pe moldovenii vaccinați în R. Moldova, nu și în străinătate. O bună parte dintre cetățenii moldoveni au mers să se vaccineze în România, unde vaccinul este mai accesibil.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Igor Curov, a subliniat că cea mai mică rată de vaccinare în rândul populației se atestă în continuare în regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Potrivit lui, în ultima săptămână, numărul cazurilor de îmbolnăvire cu COVID-19 în Republica Moldova a crescut cu 22 la sută, iar 45 la sută dintre cazuri s-au înregistrat în regiunea transnistreană a țării.

Tiraspolul, la rândul său, anunță că a vaccinat complet peste 10 la sută din populație, iar 15,4 la sută dintre locuitori au primit prima doză de vaccin. Peste 45 de mii de persoane ar fi vaccinate complet, iar peste 71 de mii – cu prima doză.

Administrația de la Tiraspol anunță livrarea în regiune a 15 mii de doze de vaccin Johnson & Johnson, fără să precizeze însă că este vorba despre o donație a Statelor Unite ale Americii. Presa transnistreană a anunțat că partida de Johnson & Johnson, la fel ca și noua donație de Pfizer din partea României, sunt „ajutoare umanitare oferite de Organizația Mondială a Sănătății”. În schimb, a fost pe larg mediatizată deplasarea liderului regiunii, Vadim Krasnoselski, la Moscova, unde acesta a cerut o nouă partidă de Sputnik.

Chişinăul, amintim, transmite Tiraspolului 10 la sută din vaccinurile pe care le primește ca donații, dar și pe care le cumpără din surse bugetare, pentru a asigura proporțional imunizarea și a cetățenilor săi care locuiesc pe malul stâng al Nistrului.

***

Temperaturile ridicate din ultimele zile au adus un disconfort puternic în special locuitorilor din orașe, pentru care temperaturile de peste 35 de grade sunt mai greu de suportat în blocurile și pe străzile care se încing în timpul zilei. Corespondenții noștri din regiunea transnistreană au întrebat trecătorii, la Tiraspol și Bender, ce soluții au pentru a suporta mai ușor căldurile.

- Eu stau acasă, am aer condiționat, doar așa pot suporta aceste călduri anormale. Și la serviciu am aer condiționat. Și mă strădui să ies acasă doar după ora 18.00. Și beau multe lichide – nu foarte reci însă, ca să nu fac angină, apă obișnuită, negazată.

- Stăm acasă, ieșim doar serile. Ca să respirăm aer curat. Doar așa ne salvăm. Uneori chiar facem comprese cu gheață pe frunte.

- Stăm acasă, nu umblăm prin soare, deschidem geamurile peste noapte mai ales ca să intre aer mai răcoros. Cumpărăm înghețată și apă rece.

 

- Eu sunt la serviciu cea mai mare parte a zilei, acolo este aer condiționat. Altor oameni le recomand să bea cât mai multe lichide. Și cel mai bine să nu iasă afară în timpul zilei, cât e soarele cel mai arzător.

- Ventilatoare sau aer condiționat – cine și ce are. Ajută foarte bine un duș făcut în tipul zilei, imediat se face mai ușor. Și n-ar fi de dorit de ieșit afară cât e arșiță, nu doar cei vârstnici, chiar și tinerii ar putea să nu reziste.

- Suport foarte greu căldura excesivă. Stau cu aer condiționat. Iar afară – cât mai mult la umbră.

- Noi folosim metodele cele mai banale – care și ce are: ventilator sau aer condiționat. Și să nu ieșim afară în mijlocul zilei, mai ales cei mai în vârstă, pentru că soarele arde, iar ei sunt mai sensibili la orice oscilații ale vremii.

***

Andrei Crivenco, un cercetător de la Tiraspol, urmărește și analizează de mai mulți ani procesele demografice din regiunea transnistreană. Împreună cu cercetătorul din Rusia Vladimir Kolosov, acesta a publicat un articol în care a analizat procesele demografice din regiunea transnistreană și restul teritoriului Republicii Moldova.

Cei doi cercetători au constatat că din 1990 până în 2015 populația regiunii transnistrene s-a redus cu aproape o treime – 32,6 la sută. Pe malul drept al Republicii Moldova scăderea a fost de puțin peste 17 la sută. Iar procesele de depopulare duc regiunea transnistreană către situația existentă în anii 1960.

În ceea ce privește natalitatea, tinerele de sub 20 de ani nasc mai rar, iar vârsta medie a femeilor care nasc a crescut la 24-26 de ani. Concomitent cu scăderea natalității a crescut și coeficientul mortalității – de la 10% la 14-15%, unul din cele mai mari în lume. Cauza este îmbătrânirea accentuată a populației pe fundalul unei speranțe de viață relativ mică după normele europene – în jur de 69 de ani la bărbați și 77 de ani la femei.

Pe ambele maluri ale Nistrului se atestă fenomenul „exodului creierelor”. După ce s-au stabilit în străinătate, acolo unde au plecat la muncă, în ultimii ani, începând cu 2012, migranții au început să-și ia tot mai des cu ei și copiii. Cota copiilor în numărul total al celor care pleacă s-a ridicat la peste 15%.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Andrei Crivenco despre rezultatele studiului publicat și despre ce se poate face pentru a schimba situația demografică din regiunea transnistreană. Serghei Ursul l-a întrebat mai întâi pe Andrei Crivenco care ar fi prognoza pentru următorii 5-10-20 de ani în cazul în care actualele tendințe se vor menține și pe viitor?

 

Andrei Crivenco: „Procesul depopulării și criza demografică afectează în măsură aproximativ egală ambele maluri ale Nistrului. În ceea ce privește Ucraina, este greu de spus, pentru că date demografice recente nu există, un recensământ nu s-a mai făcut demult. Iar pentru astfel de studii avem nevoie de date obiective, nu doar de discuții și estimări.

În ceea ce privește estimarea numărului populației, o evaluare aproximativă a acesteia, în baza tendințelor pe care le avem în ultimele două-trei decenii, putem vorbi doar despre o reducere constantă a numărului populației. Pentru că numărul populației este rezultatul a două procese – mișcarea naturală și mișcarea migrațională a populației.

Tendințele de reducere naturală a populației nu avem cum să le soluționăm. Adică în perioada următoare la noi mortalitatea va depăși natalitatea, orice am face. Aceeași tendință există acum în practic toate țările Europei și dacă undeva numărul populației crește, acest lucru se întâmplă doar din contul celei de a doua componente – migraționale.

În cazul nostru, putem afirma cu certitudine că numărul populației în Transnistria se va reduce. Nu știm doar viteza acestui proces. Și este foarte important și felul în care se va schimba componenta de vârstă a populației. Ne-am dori foarte mult ca tempoul de reducere a numărului populației să nu fie foarte ridicat, din contul reducerii declinului natural, din contul reducerii fluxurilor migraționale. Și ne-am dori de asemenea să nu aibă foarte mult de suferit structura pe vârste și să nu se accentueze îmbătrânirea populației.”

Europa Liberă: Ar exista măsuri de natură să oprească exodul populației apte de muncă? Actuala situație, în care o persoană care lucrează întreține un pensionar este una critică pentru economie și pentru onorarea angajamentelor publice prevăzute de legislație.

Andrei Crivenco: „Ipotetic, desigur că măsurile adoptate la nivel de stat pot să contribuie la oprirea exodului. Și putem da exemplul unor țări unde politica demografică a permis atenuarea impactului negativ în plan demografic. În ceea ce privește situația de la noi, din Transnistria, este greu să ne imaginăm că anumite măsuri ar putea opri criza demografică. Am putea vorbi doar despre o eventuală slăbire a crizei demografice.

Se pot aduce exemple când politica de stat în domeniul susținerii natalității a adus anumite rezultate. În Elveția, de exemplu, sau în alte țări, dar nici măcar acolo aceste măsuri nu au rezolvat problema declinului natural. Acestea au putut eventual doar contribui la o anumită creștere a numărului de copii născuți. Sunt politici destul de complexe, costisitoare, care durează în timp, dar sunt funcționale. Putem aduce și exemplul Rusiei, unde politica „capitalului matern” acordat copiilor la naștere și-a făcut efectul într-o oarecare măsură.

Însă eu nu sunt sigur că Transnistria are resurse semnificative care ar putea fi folosite pentru stimularea natalității. Altceva este că la noi s-ar fi putut lucra mult mai eficient pentru a soluționa problema migrației populației. Dar una din componente pentru a opri plecarea oamenilor este și reformarea sistemului economic, extinderea locurilor de muncă, crearea condițiilor bune pentru viață și activități. Anumite lucruri la noi se fac, dar nu în ritmul care ar permite oprirea exodului populației și mai ales al tinerilor.

Uneori exodul tinerilor poate fi oprit nu datorită faptului că politica locală este una eficientă, ci pentru că vecinii au politici și mai puțin eficiente. Iată de ce Transnistria în acest context trebuie să analizeze ce se întâmplă în Ucraina și Republica Moldova. Vedem că salarizarea specialiștilor în Moldova este mai bună în unele domenii și acest lucru poate duce la exodul specialiștilor. De exemplu, din domeniul medicinii. Acest lucru s-a acutizat în perioada pandemiei.”

***

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au adus o victorie convingătoare, de peste 52 la sută, Partidului Acțiune și Solidaritate, fondat de actuala președintă Maia Sandu. La cele 41 de secții de votare deschise pentru locuitorii regiunii transnistrene. La aceste secții, au votat 28.780 de alegători. Peste 62,21 la sută dintre aceștia au susținut Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.

Numărul mare de secții pentru regiunea transnistreană a fost unul din subiectele controversate ale acestei campanii electorale, de rând cu numărul considerat de unele forțe politice insuficient de secții de votare pentru diasporă. Forțe politice de la Chişinău, dar și mai mulți analiști, au semnalat că locuitorii regiunii sunt slab informați despre realitățile politice de pe malul drept și sunt folosiți de partidele pro-estice de la Chişinău.

 

Irina Bogdan este o tânără din Grigoriopol, stânga Nistrului, care este studentă la Chișinău. Irina spune că discuțiile pe marginea dreptului de vot pentru locuitorii regiunii transnistrene sunt contraproductive și îndepărtează cele două maluri ale Nistrului, în loc să le apropie. Am discutat cu Irina Bogdan în ziua în care a mers să voteze, la singura secție de votare deschisă pentru locuitorii regiunii transnistrene la Chişinău.

„Salut! Sunt Irina Bogdan. Sunt din Grigoriopol, este stânga Nistrului și astăzi voi vota pentru a doua oară la alegerile din Republica Moldova. Acum am 18 ani și mă bucur deplin de această vârstă și de procesul electoral.

Pentru mine este o motivație enormă de a veni și a contribui la viața politică, viața socială a țării a cărei cetățean sunt și cred că nimeni nu ar putea vreodată să-mi spună că nu am dreptul sau să-mi ia acest drept, care este al meu, fundamental, ca cetățean al Republicii Moldova. Și cred că de asta se pot bucura o mulțime de cetățeni din stânga Nistrului care au cetățenia Republicii Moldova și au tot dreptul să vină și să-și expună opinia: de cine vor să fie guvernați în următorii patru ani.

Este a doua prezență la vot. Am votat în ambele tururi în scrutinul prezidențial din toamnă, dar am și monitorizat alegerile - și alegerile parlamentare din 2019 și, cumva, am fost mereu informată și cu ochii pe ceea ce se întâmplă.

Mă simt vizată când sunt discuții despre faptul că persoanele din stânga Nistrului nu trebuie să voteze. Ele sunt la fel ca și discuțiile despre faptul că persoanele din diasporă nu trebuie să voteze. Stereotipurile care sunt foarte des promovate în dreapta Nistrului sunt că cetățenii din stânga Nistrului sunt neinformați, sunt inculți, sunt agresivi. Eu la modul practic m-am confruntat cu aceste stereotipuri. De fapt, eu cred că sunt mai informată decât unii cetățeni din dreapta Nistrului. Fiecare persoană, cumva, decide pentru cine să voteze sau nu. Și acest lucru este valabil atât pentru malul stâng, cât și pentru malul drept.

Când cuiva, sau altcuiva, nu-i plac unele rezultate, atunci foarte ușor se manipulează cu această pârghie. Și mai ales eu cred că alegătorii din regiunea transnistreană sunt prea tare criticați și vulnerabili în acest proces și asta nu face decât să distanțeze oamenii.

Eu cred că aceste discuții sunt totuși foarte descurajatoare. Foarte mulți oameni nu înțeleg că acest proces [de apropiere a malurilor Nistrului] nu pornește de la semnarea de documente și nu pornește din cabinetele mari. El pornește de la oameni. Respectiv, oamenii sunt forța din teritoriu și supărările care sunt, sunt vărsate direct peste oameni din cauza unor lucruri pe care ei de fapt nu le decid.

Este și neplăcut, dar este și un pic de nedrept față de cetățenii din stânga Nistrului.

***

Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova au arătat că reformele pro-europene sunt foarte importante, dar că și influența Rusiei nu este de neglijat. PAS, partidul Maiei Sandu, a obținut 63 de mandate din cele 101 ale parlamentului. Analistul occidental Vladimir Socor explică ce înseamnă victoria PAS pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reglementarea transnistreană.

Vladimir Socor: „Problema Transnistriei a fost practic absentă din această campanie electorală. Nici PAS-ul, nici socialiștii, nici alte partide nu au ridicat problema Transnistriei, au pus-o deoparte. Și, într-adevăr, cred că au avut unele motive bine întemeiate. Conflictul din Transnistria, care este un conflict interstatal, provocat de către Rusia pe teritoriul Republicii Moldova, nu-i un conflict local, această problemă nu poate fi rezolvată în viitorul apropiat în termeni care să corespundă intereselor Republicii Moldova.

Republica Moldova este încă prea slabă pentru așa ceva. Republica Moldova nu are capacitatea să absoarbă Transnistria, capacitatea instituțională, capacitatea politică. Nu are această capacitate și, mai presus de orice, Republica Moldova încă nici pe departe nu a devenit un stat de drept. A reintegra Transnistria în Republica Moldova, în condițiile în care în Republica Moldova nu există un stat de drept, condamnă Republica Moldova la domnia fărădelegii, nu la domnia legii. Asta ar însemna ca în Republica Moldova să pătrundă interesele Rusiei în mod direct, să pătrundă grupări de interese de pe malul stâng al Nistrului, care nu au nimic în comun cu interesele Republicii Moldova, înseamnă din nou tranzacționări, înseamnă din nou guverne de coaliție, înseamnă din nou blocaj. Atâta timp cât nu avem domnia legii în Republica Moldova, nu putem reintegra Transnistria. Aceasta nu înseamnă că trebuie să neglijăm problema...”

Europa Liberă: Credeți că se va schimba poziția Moscovei în funcție de culoarea partidului care a venit la putere în Republica Moldova în raport cu soluționarea problemei transnistrene? Adică, dacă au fost forțele pro-estice la putere și nu s-a identificat o soluție pentru criza transnistreană, acum, pe timpul guvernării Republicii Moldova de către PAS, s-ar putea găsi mai ușor o soluție?

Vladimir Socor: „Interesul fundamental al Rusiei este să nu rezolve problema, să mențină problema într-o stare nerezolvată, cu scopul ca o eventuală soluție să ducă la o paralizare internă a Republicii Moldova. Acesta este interesul Rusiei pe termen nedefinit, pe termen lung și chiar nedefinit, dar, în același timp, Rusia ar putea să coopereze la o rezolvare a problemei Transnistriei, dacă aceasta ar constitui un precedent pentru o rezolvare asemănătoare în Ucraina, și anume prin conferirea regiunii separatiste a unui statut special în cadrul Republicii Moldova sau în cadrul Ucrainei.

Rusia are interesul să stabilească acest precedent în Republica Moldova, dar o rezolvare în interesul Rusiei, nu în interesul Republicii Moldova. Ceea ce Republica Moldova poate și trebuie să facă este să oprească procesul de de-suveranizare a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului și, corespunzător, de suveranizare treptată a Transnistriei. Este procesul numit al „pașilor mici”, pe care l-am moștenit de la dl Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, actualmente președinte, și nu am reușit să-l stopăm din anul 2016 încoace. Este meritul dnei Maia Sandu că a spus că acest proces trebuie stopat atâta timp cât nu vedem în ce direcție ne duc „pașii mici”. De fapt, vedem, vedem în ce direcție ne duc, ne duc în direcția intereselor Rusiei și intereselor Tiraspolului. Deci, misiunea Republicii Moldova, a politicii Chișinăului în perioada următoare este să oprească „pașii mici” și să nu permită îndepărtarea continuă și legitimizarea Transnistriei pe termen lung, pas mic cu pas mic.”

Europa Liberă: Cum comentați participarea cetățenilor din stânga Nistrului la acest scrutin parlamentar anticipat și ce părere aveți despre votul etnic în cadrul acestor alegeri de duminică?

Vladimir Socor: „Participarea foarte redusă a alegătorilor din stânga Nistrului face parte din politica generală a Rusiei față de aceste alegeri, și anume, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige aceste alegeri.”

 

Europa Liberă: Chiar credeți că atât de categorică a fost decizia Moscovei?

Vladimir Socor: „Categoric, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige nici în alegerile prezidențiale din 2020.”

Europa Liberă: De ce nu și-ar fi dorit Rusia această victorie a partidelor de stânga?

Vladimir Socor: „Deoarece Rusia nu dorește să preia întreținerea economică a Republicii Moldova și nu dorește să-și complice și mai mult relațiile cu Occidentul, după complicațiile imense pe care le are cu Ucraina. Rusia nu dorește să apară încă o dată în postura de cuceritor, de restaurator al imperiului. După tot ce s-a întâmplat în Ucraina, Rusia dorește să rezolve tensiunile cu Occidentul, nu să adauge încă un dosar la conflictul dintre Rusia și Occident. Acesta este un considerent.

Alt considerent este că Republica Moldova nu prezintă interes strategic pentru Rusia, spuneam adineaori că Rusia este un imperiu al răului și dorește să restabilească vechiul imperiu, dar Rusia nu urmărește această prioritate absolută în toate regiunile și în același timp. Rusia are o agendă graduală și Republica Moldova în această perioadă nu se numără printre prioritățile Rusiei. Dacă Rusia ar fi reușit să aducă la putere Partidul Socialiștilor sau o coaliție pro-rusă de stânga, Rusia ar fi fost obligată să preia întreținerea economică a Republicii Moldova. Rusia dorește să mențină Republica Moldova într-o zonă gri, cu o politică zisă multi-vectorială sau echilibrată, așa cum propunea dl Dodon, și să dea Uniunii Europene și, eventual, României să le transfere sarcina de a întreține economic Republica Moldova. Ceea ce dorește Rusia este să aibă un pachet de blocaj în sistemul politic al Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor oferea un pachet de blocaj, să nu permită Republicii Moldova să meargă în mod consecvent spre Occident, dar să o mențină într-o mlaștină a politicii zise echilibrate, acesta era obiectivul Rusiei.”

Europa Liberă: Dar fruntașii Blocului socialiștilor și comuniștilor vor insista și pe viitor că doar cu aportul lor pot fi rezolvate problemele care persistă în cooperarea moldo-rusă?

Vladimir Socor: „Acum, ei nu mai pot să pretindă la așa ceva. Relațiile dintre Chișinău și Moscova vor fi preluate în mod legitim de guvernare și de președinție. Până acum, dl Dodon monopolizase această relație în calitatea lui de șef de partid, de fapt, și, mai ales, în calitate de șef de partid rusofil, în primul rând. Acum, acest monopol al socialiștilor dispare, relația între Chișinău și Moscova va fi preluată în mod legitim de către președinție și de către guvern, așa cum este și firesc.”

Europa Liberă: V-am întrebat ceva mai devreme despre votul etnic o părere, ținând cont și de faptul că în Găgăuzia totuși de această dată s-a observat o prezență mult mai modestă la vot.

Vladimir Socor: „Da, exact. Spuneam adineauri că Rusia nu a făcut efortul de a mobiliza alegători din Transnistria ca să voteze pentru Partidul Socialiștilor, Rusia n-a făcut nici cel mai mic efort și nu e prima dată, Rusia n-a făcut acest efort nici la alegerile prezidențiale din 2016, nici la alegerile parlamentare din 2019, nici la alegerile prezidențiale din 2020, Rusia nu i-a mobilizat pe alegătorii din Transnistria, nu i-a mobilizat nici pe gastarbeiterii din Rusia să voteze pentru Partidul Socialiștilor. Și iată o dovadă în plus a interesului foarte limitat pe care-l demonstrează Rusia față de politica Republicii Moldova, interes limitat, mai bine spus, obiectiv limitat de a-și asigura un pachet de blocaj, dar nu de a asigura victoria forțelor proruse.

Rusia n-a acordat socialiștilor nici propagandă prin televiziune, nici vizitele lui Dodon la Vladimir Putin, nici implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse, nici măcar un împrumut pe care Rusia îl oferise la alegerile trecute, un ajutor cu vaccinul anti-COVID foarte modest, un număr foarte mic. Deci, Rusia a dovedit cu prisosință că nu dorește victoria Partidului Socialiștilor, în parte și deoarece Partidul Socialiștilor și dl Dodon personal au dezamăgit Rusia, întâi necâștigând alegerile din 2019, acceptând controlul lui Plahotniuc asupra Partidului Socialiștilor și apoi pierzând alegerile prezidențiale din 2020. Deci, dl Dodon a dezamăgit Rusia crunt de două ori, acum, dl Dodon este un abducted perdant...”

Europa Liberă: Și Dvs. credeți că Moscova va căuta un alt lider pe stânga?

 

Vladimir Socor: „Da, așa cred! Dar, între timp, Moscova va dovedi o deschidere, cel puțin la început, va demonstra o deschidere maximă pentru relații constructive cu guvernarea și cu președinta Maia Sandu. Cu puțin timp înaintea alegerilor, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a enunțat foarte clar obiectivul strategic al Rusiei. Îl parafrazez pe dl Lavrov: Rusia nu dorește o victorie completă a forțelor pro-occidentale, așa s-a exprimat dl Lavrov, nu dorește o victorie completă a forțelor pro-occidentale. Înseamnă că deja Rusia se dezamăgise de Partidul Socialiștilor și de dl Dodon. Sigur Moscova nu s-a așteptat ca Partidul Socialiștilor să piardă la un asemenea scor, așa de categoric, dar obiectivul Rusiei acesta era – să nu fie o victorie nelimitată a partidelor pro-occidentale.

De asemenea, Rusia își dă seama și a spus asta și dna Maria Zaharova, a spus-o și analistul cunoscut Fiodor Lukianov, cu puțin timp înaintea alegerilor, o mare parte a electoratului partidelor pro-europene nu este dușmănos față de Rusia, are atitudini prietenoase sau de simpatie, sau de deschidere față de Rusia și nu dorește conflict cu Rusia. E o situație specifică a Republicii Moldova, pe care nu o întâlnim nici în Ucraina, nici în Georgia, nici în Azerbaidjan, este o vulnerabilitate a Republicii Moldova față de Rusia, dar asta este situația reală. Deci, ne putem aștepta ca în viitorul apropiat Rusia să manifeste deschidere față de relații constructive cu Republica Moldova.

Rusia va pune condiții, va pune condiții pentru redeschiderea pieței rusești pentru agricultorii din Republica Moldova, va pune, probabil, condiții pentru un acord interguvernamental referitor la situația gastarbeiterilor din Republica Moldova, mai ales în ceea ce privește drepturile la pensie. Rusia desigur că va dori să organizeze o vizită a Maiei Sandu la Moscova, precedată, probabil, de o vizită a ministrului de externe sau a primului-ministru. O asemenea vizită era luată în considerare în anul 2019, dar nu a mai putut avea loc din cauza căderii guvernului Maiei Sandu de atunci.”