OMS: numărul cazurilor noi înregistrate „ar trebui să fie un semnal de alarmă”
Bilanțul infectărilor la scară globală cu coronavirusul de tip nou a depășit cifra de 30 de milioane. Potrivit OMS, țările care aduc cea mai masivă „contribuție” la acest bilanț rămân Statele Unite, India și Brazilia. Mai multe țări europene trec la rândul lor prin ceea ce unii numesc al doilea val al pandemiei, cu cifre mai îngrijorătoare decât în primăvară.
„Adevărul este că situația nu este bună. Epidemia capătă amploare, iar numărul celor spitalizați este în creștere”, a spus ministrul sănătății din Cehia, Adam Vojtech.
Declarația a fost făcută joi, când numărul infectărilor cu COVID-19 într-o singură zi a depășit pentru prima oară în Cehia pragul de 2000.
În prima fază a pandemiei, Cehia – prin liderii ei politici – se „mândrea” că este una din țările cele mai puțin afectate de COVID-19, iar în perioada cea mai bună – în vară – ajunsese să aibă mai puțin de 100 cazuri pe zi.
Vineri la 9 dimineața, Cehia a intrat pe lista roșie a Slovaciei vecine – cehii vor putea merge acolo numai cu test negativ sau cu obligația de a intra în carantină.
Numărul cazurilor rămâne ridicat și în alte țări europene – inclusiv în Franța, Spania sau în Marea Britanie, făcându-i pe mulți să vorbească despre sosirea pe continent a valului al doilea.
Că Europa trebuie să fie mai prudentă ca oricând a spus joi și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a atras atenția la „ratele alarmante de transmisie” a coronavirusului și a cerut țărilor din regiune să nu reducă durata carantinei.
Directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a spus la 17 septembrie că numărul cazurilor noi înregistrate luna aceasta „ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toți”.
Numărul cazurilor zilnice noi este în prezent de 40.000-50.000, un nivel comparabil cu „vârful” din 1 aprilie, dar și testarea în multe țări este mult mai mare decât în primăvară.
Agenția de sănătate a Națiunilor Unite a spus la 17 septembrie că nu va reveni asupra recomandării privind durata de 14 zile a carantinei persoanelor care s-ar fi putut afla în contact cu virusul, iar Hans Kluge a insistat că „până și o reducere mică a duratei carantinei” ar putea avea un efect semnificativ asupra răspândirii virusului.
În întreaga Europă, guvernele se străduiesc să contracareze noua escaladare a epidemiei încercând în același timp să evite o nouă „închidere” a economiei și impunerea de noi restricții nepopulare oamenilor sătui de pandemie.
În Franța, autoritățile pregătesc restricții mai dure în mai multe orașe, după ce rata infectărilor la scară națională a depășit constant 10.000 de noi cazuri pe zi în ultima săptămână.
Ministrul francez al sănătății, Olivier Veran, a spus că noi măsuri vor fi anunțate sâmbătă pentru Lyon și Nisa, după ce săptămâna aceasta s-au impus deja restricții privind adunările publice la Bordeaux și Marsilia.
În Marea Britanie, noi măsuri urmau să intre în vigoare vineri, după ce premierul Boris Johnson a avertizat că pub-urile trebuie să închidă mai devreme. În orașele din nord-estul Angliei Newcastle și Sunderland, locuitorii nu se vor mai putea întâlni cu prieteni sau rude în afara caselor.
Austria a anunțat că adunările în spații închise vor fi cu participarea a maximum zece oameni – iar exemplele de noi măsuri restrictive din Europa numai, ar putea continua.
Mulți experți avertizează că luna octombrie ar putea fi decisivă pentru evoluția ulterioară a pandemiei în țările europene.
Ei se tem că actuala strategie îndrăgită de unii politicieni, anume a restricțiilor minime, regionalizate și specifice, s-ar putea să nu ajungă, și va trebui să se revină la noi „închideri” la scară națională, cum au fost în primăvară.