Liuba Stavinschi: Lumea ne zicea că-și amintește de NATO din desenele revistei „Chipăruș”
Profesoara de istorie Liuba Stavinschi din Rezina este directoarea unei asociaţii care a organizat mai multe întâlniri cu locuitorii a şase sate din nordul R. Moldova, cu care a vorbit despre UE şi NATO. Activitatea face parte dintr-un proiect mai larg al Centrului de Informare şi Documentare NATO de la Chişinău, menit să aducă în localităţile rurale tema valorilor euroatlantice. Am întrebat-o pe Liuba Stavinschi ce cred locuitorii satelor în care a fost despre cele două organizaţii.
Liuba Stavinschi: „Despre NATO lumea ne spunea așa: ne aducem aminte de NATO din desenele pe care ni le-au arătat în „Chipăruș” (revistă satirică din Moldova sovietică - n.r.), o rachetă mare pe care era scris NATO și un om gârbovit care o ducea în spate, că NATO este război, NATO este armă. Și când le-am spus că, uite, NATO a participat la evacuarea pesticidelor din Republica Moldova și uite ce a făcut, uite care sunt pașii, uite acuma cum se face cu medicina la distanță - merg cu aparatul de la Urgență în Chișinău, uite ce se mai face și aici... Adică, lumea nu cunoaște.
Trebuie să promovăm valorile pe care le împărtășim - apărarea demnității umane și a democrației, pe care le împărtășesc și NATO, și UE...
Despre Uniunea Europeană ei au înțeles că calea este liberă… Dar, vă zic, depinde de situație și depinde foarte mult de formator, cum discută. Dacă este o localitate care este bazată pe tradițiile naționale și nu știu cum sunt cramponați pe chestia asta și se gândesc că Uniunea Europeană o să vină și o să le distrugă. Trebuie un pic altfel. Deci, eu chiar am avut o activitate în satul Bahmut, unde activitatea așa s-a numit: „Păstrarea tradițiilor naționale și promovarea valorilor europene și euroatlantice”. Deci, am vorbit despre țesut, despre tradițiile noastre, am vorbit despre tot, absolut, despre religii, despre tot, că erau diferite vârste, chiar acum am menționat că cei mai în vârstă au fost de 85 de ani și, clar lucru, la persoanele în etate le este greu… , dar, participând și aderând la Uniunea Europeană, având partea asta de deschidere către Uniunea Europeană și către NATO, asta nu înseamnă că cineva o să vină și o să ne fure tradițiile noastre. Asta depinde foarte mult de noi cum o să păstrăm, dar ce să promovăm? Trebuie să promovăm valorile pe care le împărtășim și valorile sunt apărarea demnității umane și democrației, pe care le împărtășesc și NATO, și Uniunea Europeană. Și noi tot împărtășim aceste valori, numai că, de la alegeri la alegeri, depinde de politic.”
Dacă nu dorești schimbarea, ea nu vine de la sine...
Europa Liberă: Chiar atât de mult depinde de politic, se orientează oamenii atât de mult la ceea ce spun politicienii?
Liuba Stavinschi: „Da, în localitățile rurale, un primar este totul. Când satele sunt mici, cine le vorbește acolo? Este un șef de bibliotecă, dacă este în vreo localitate, este un șef al căminului cultural, dacă mai este, și șeful căminului cultural și bibliotecarul sunt în subordinea administrației publice locale de acolo și, eu vă zic, dacă este primarul, o persoană care are altă viziune, îi influențează. Dar dacă este o persoană care are verticalitate și care împărtășește aceste valori, deci, el discută cu oamenii de acolo și spune „Uite, asta facem, uite, asta facem!”. Trebuie de muncit și de vrut ca să se facă schimbarea aceasta. Dacă nu dorești schimbarea, ea nu vine de la sine.”
Europa Liberă: Iată, o strategie ideală pentru o comunicare eficientă despre valorile euroatlantice, dumneavoastră cum ați vedea-o?
Liuba Stavinschi: „De exemplu, în localitățile unde am fost eu sunt recepționate doar posturile de televiziune Moldova 1, Moldova 2 și Canal 1 (Pervîi Kanal - postul TV de stat din Rusia). Nu au prea multă informație. În al doilea rând, administrația publică locală nu este peste tot interesată, doar sunt rarități unde administrația publică locală, adică primarul, viceprimarul sau lucrătorii din administrație sunt cointeresați să aducă această informație. Nu s-a făcut această informare și prin intermediul școlilor. Pentru aceasta trebuie de desfășurat mai multe formări a formatorilor pe anumite categorii: a formatorilor, informarea primarilor, viceprimarilor, secretarilor din primării, profesorilor de istorie și educație civică, formatorilor de opinie și din cadrul liceenilor, care, eu am observat, sunt dornici ca ei singuri la semenii lor să meargă să vorbească despre acest lucru. Deci, la fiecare vârstă să aducă acea informație care corespunde vârstei date, dar pentru asta trebuie elaborată o strategie. Și dacă la nivel național nu se elaborează această strategie de implementare, deci, se va desfășura haotic. Din ce considerent? Pentru că noi nu putem să acoperim toată populația sau toate localitățile Republicii Moldova prin intermediul acestor întâlniri care s-au făcut. Aici trebuie o armată foarte mare de formatori ca să aducă această informație, și informatorii trebuie pregătiți.”
Europa Liberă: Și în condițiile în care televiziunile care ajung în localități sunt cele pe care le menționați dumneavoastră, credeți că e vreo șansă sau ce, din informația aceasta, ajunge la localnici prin aceste televiziuni?
Liuba Stavinschi: „Nu, dacă ajung doar televiziunile date, atunci trebuie mărit numărul de formatori locali care ar putea să aducă informație veridică, fiindcă televiziunile care, din punctul nostru de vedere, sunt independente sunt prea puține. Cel care are doar o antenă nu poate să recepționeze toate zonele și, din cauza asta, informându-te dintr-un singur sau două canale, neavând alternativă, nu poți să faci o concluzie. Și altceva, în sate, practic, au rămas persoane în vârstă, mai ales din regiunile rurale, sunt cu un concept format de-acum în perioada în care au trăit, în perioada sovietică, este o perioadă când informația nu a ajuns veridic la ei și acum trebuie să treacă această etapă de școlarizare, să zic așa, de informare, nu numai de informare, ca să auzi o informație dintr-o singură sursă, o singură dată este prea puțin, fiindcă tematica este sensibilă, destul de sensibilă.”