Se scumpesc îngrășămintele: Prețurile cresc cu 50%, iar fermierii pierd miliarde
Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte, de până la 40% în luna martie, nu este un fenomen izolat, ci o consecință directă a crizei energetice, susține economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, scumpirea produselor petroliere a dus la majorarea prețului gazului, materia primă de bază pentru majoritatea îngrășămintelor, iar evoluțiile de pe piețele internaționale se transmit aproape integral în costurile de import din Republica Moldova.
În medie, în lunile februarie și martie, prețurile la îngrășăminte au crescut cu aproximativ 50%, cu un vârf în martie, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra costurilor agricole în 2026. Cu toate acestea, impactul imediat asupra fermierilor este încă limitat, din cauza structurii importurilor. Aproximativ jumătate din necesarul anual este adus în primul trimestru, iar doar o treime a fost achiziționată la prețuri ridicate.
Economistul atrage atenția că experiența anilor 2022–2023 arată riscurile menținerii unor prețuri mari: valoarea importurilor a crescut atunci până la 70–75 de milioane de dolari, însă pe fondul reducerii cantităților cumpărate, ceea ce a afectat utilizarea îngrășămintelor și, implicit, producția agricolă.
Dacă actualele condiții se mențin, adevăratul impact se va resimți în a doua jumătate a anului, când Republica Moldova va importa îngrășăminte la prețuri deja majorate. Într-un scenariu pesimist, agricultorii ar putea suporta costuri suplimentare de până la un miliard de lei.
Raportat la dimensiunea sectorului agricol, estimat la 30–35 de miliarde de lei anual, această sumă reprezintă aproximativ 3% din valoarea producției vegetale. Totuși, potrivit lui Ioniță, problema reală este că aceste costuri afectează direct profitul fermierilor și pot eroda semnificativ rentabilitatea.
În acest context, agricultura din Republica Moldova se confruntă simultan cu două șocuri majore: scumpirea motorinei, care afectează costurile lucrărilor agricole, și creșterea prețurilor la îngrășăminte, care influențează productivitatea.
Pe termen scurt, situația rămâne gestionabilă, însă pe termen mediu riscurile cresc. Economistul subliniază că singurul factor care ar putea compensa aceste costuri este un an agricol favorabil, cu producții bune și prețuri avantajoase la recoltă.
În lipsa acestui scenariu, avertizează Ioniță, scumpirea îngrășămintelor riscă să se transforme într-o criză latentă, care va deveni vizibilă abia la finalul sezonului agricol, când se vor trage concluziile asupra producției și profitabilității.