Ziua Limbii Române în Republica Moldova

Autorul celui mai recent volum de cultivare a limbii apărut la Chișinău, lingvistul și scriitorul Valentin Guțu, este optimist cu privire la prezentul și viitorul limbii române în Republica Moldova, în ciuda numeroaselor greșeli documentate în ultimii ani (care nu au scăpat „Filtre”-lor sale, după cum și-a întitulat lucrarea tocmai apărută la editura Cartier). „Ești ceea ce vorbești (...)”, a spus lingvistul într-o discuție la Europa Liberă, cu Dan Alexe.




„Limbă! Alfabet!”, scandau acum 33 de ani, încă în URSS, aflată în plină perestroika a lui Mihail Gorbaciov, mii de moldoveni, în frunte cu numeroși intelectuali de atunci, cerând legiferarea unui statut de limbă de stat pentru limba lor maternă și revenirea la alfabetul latin. Revendicările lor au fost satisfăcute la 31 august 1989, printr-o lege adoptată de încă Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, care recunoștea – lucru nemaivăzut până atunci, în epoca sovietică - identitatea limbii române cu cea numită moldovenească




Astăzi, cu atâtea posibilități noi de a-ți cultiva limba, „este important doar să ai dorință, să-ți dezvolți conștiința lingvistică”, spune în discuția la Europa Liberă Valentin Guțu, tot el și autorul unui „Dicționar al greșelilor de limbă” apărut la Chișinău (Cartier 2014).


Lunga perioadă de convalescență lingvistică începută în 1989 nu s-a încheiat în R. Moldova nici acum. Mai cu seamă că, la sechelele deja avute, limba română în R. Moldova rămâne să fie expusă și altor necazuri, inclusiv calcurilor din rusă și, mai nou, din engleză. Observația nu-l descumpănește pe Valentin Guțu: „E necesar doar să avem răbdare și să fim autocritici când vorbim cu cineva sau chiar cu noi înșine. Cum vorbești așa gândești”, mai spune el în discuția prilejuită de Ziua Limbii Române.