Circa 600 de magazine de cărţi, toate cu acelaşi nume – „Luminiţa”, au fost construite în anii ’70 ai secolului trecut, în satele Moldovei Sovietice. În anii ’90, după destrămarea URSS, clădirile au fost privatizate şi majoritatea au devenit baruri sau alimentare. Unele au ajuns nişte ruine. Sunt şi cazuri fericite, cum e la Leova, unde s-a păstrat librăria din centrul raional, care însă nu se ţine doar pe vânzarea de carte. Aici sunt comercializate, deopotrivă, articole de birotică, jocuri, detergenţi, cosmetică etc. Sociologul Petru Negură consideră că nu e lucru foarte bun că statul a lăsat aproape în totalitate pieţei funcţia de a reglementa apariţia şi vânzarea cărţii. La rândul său, directorul de editură Gheorghe Erizanu consideră că statul trebuie să se implice doar prin politici culturale clare, care să le permită agenţilor economici să se dezvolte singuri. Astăzi, în Republica Moldova sunt circa 70 de librării, inclusiv câteva reţele mari, care, potrivit editorului, acoperă cererea de carte de pe piaţă. Un reportaj de Eugenia Creţu. (RELUARE DIN OCTOMBRIE 2018)
