Vizita Papei Francisc în România - Suveranul Pontif vorbește despre sacrificiul migranților
Mii de oameni au aşteptat în ploaie pe străzile din jurul Catedralei şi în zona Pieţei „George Enescu'' pentru a-l saluta pe Suveranul Pontif, transmite Agerpres.
Potrivit agenţiei, Papa Francisc foloseşte la vizita sa în România trei papamobile. „Papamobilul autohton a fost trimis încă de joi la Miercurea Ciuc, unul dintre oraşele vizitate de Papa Francisc”, a anunţat Serviciul de Protecţie şi Pază.
Actualizare: În scurt timp, Papa Francisc va începe oficierea liturghiei catolice la Catedrala Sfântul Iosif, care va fi urmărită de mii de credincioşi în Piata Revoluției, dar și în Catedrala din Bucureşti.
Suveranul Pontif a fost pe la Catedrala Mântuirii Neamului, unde împreună cu Patriarhul Daniel au rostit rugăciunea „Tatăl Nostru”. Aici le-a spus celor prezenți, în limba română, „Hristos a înviat!”
La ceremonialul de la Catedrală au participat președintele Klaus Iohannis, foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu, premierul Viorica Dăncilă, liderii Parlamentului, șeful CCR și președintele Curții Supreme de Justiție.
Mai multe despre vizita Papei Francisc găşiţi pe pagina romania.europalibera.org
Actualizare: Papa Francisc a transmis, în discursul de la Palatul Cotroceni, unde s-a consumat momentul laic și politic al vizitei sale în România, mesajul de recunoaștere a pașilor pe care România i-a făcut pe drumul libertății religioase.
„România s-a angajat în construcția unui proiect democratic, prin dialog reciproc, pentru recunoașterea fundamentală a libertății religioase. E bine să recunoaștem numeroșii pași făcuți pe acest drum”, a spus Suveranul Pontif în fața a 1.000 de oficiali români care au participat la vizita Papei la Palatul Cotroceni. Papa nu a făcut nicio referire la problemele încă nesoluționate legate de retrocedarea bisericilor greco-catolice, care au trecut în patrimoniul BOR odată cu interzicerea acestei biserici în primii ani ai instaurării comunismului.
Un mesaj important a fost și cel referitor la diaspora română din Occidentul european. „Mă gândesc la fenomenul emigrației. Multe persoane și-au părăsit casa și patria pentru o viață mai bună”, a spus șeful Bisericii Catolice.
De altfel, în discursul președintelui Klaus Iohannis, acesta i-a mulțumit Papei Francisc pentru ajutorul acordat de Biserica Catolică românilor plecați din țară. Este vorba despre sute de biserici catolice din Spania, Italia sau Franța care au fost puse la dispoziția diasporei. Acestea au fost cedate prin contracte de comodat comunităților de milioane de români, unde se oficiază slujbe ortodoxe, cu preoți trimiși de BOR în misiune.
Actualizare: Papa Francisc a sosit la București. Pe aeroportul Otopeni a fost întâmpinat de președintele Klaus Iohannis, la invitația căruia se află în România. Primirea oficială va avea loc la Papatul Cotroceni.
Mizele vizitei Papei Francisc în România:
Papa Francisc începe vineri o vizită de trei zile în România, ale cărei puncte de maxim interes se vor desfășura în afara Capitalei: la Șumuleu-Ciuc, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, și la Blaj, centrul greco-catolicismului din România.
Spre deosebire de vizita pe care a făcut-o, în urmă cu 20 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea, prima pe care un Suveran Pontif o făcea într-o țară majoritar ortodoxă, care a avut loc atunci doar la București, Papa Francisc va face un adevărat tur de forță și se va deplasa și la Iași, Șumuleu-Ciuc și la Blaj.
În cadrul vizitei, desfășurată sub sloganul „Să mergem împreună”, Suveranul Pontif va avea astfel, în Capitală, întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă, de asemenea va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel , se va ruga la Catedrala Mântuirii Neamului, apoi spre finalul vizitei în București, va oficia o liturghie la Catedrala Sfântul Iosif.
Sâmbătă, va fi la Șumuleu Ciuc, loc cu simbol important pentru maghiari și pentru pelerinii catolici din regiune, acolo unde va oficia o liturghie, în timp ce, duminică, la Blaj, Papa Francisc va transmite un mesaj important de susținere Bisericii Greco-Catolice din România, prin beatificarea a șapte martiri greco-catolici care au murit în închisorile comuniste.
Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie la Universitatea din Viena a declarat Europei Libere că vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, în 1999, „a marcat întoarcerea României, ca țară multiconfesională, în familia națiunilor europene creștine”. Mai mult, Papa Ioan Paul al II-lea simboliza lupta cu regimul comunist, fiind unul liderii care au contribuit în mod semnificativ la căderea comunismului în Europa răsăriteană. „Vizita actuală e departe de a avea o asemenea importanță simbolică”, a punctat profesorul Schmitt.
De asemenea, vizita Papei Francisc, fiind a doua a unui Suveran Pontif în România, interesul este relativ mai scăzut. Istoricul Cristian Vasile atrage atenția că, în urmă cu 20 de ani, a existat un consens politic și religios, Papa Ioan Paul al II-lea venind și la invitația Patriarhului Teoctist, nu doar la invitația președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu.
În aceeași măsură, în opinia istoricului, manifestația restrânsă de protest față de vizita Suveranului Pontif, care a avut loc la poalele Dealului Mitropoliei în urmă cu o săptămână, arată tocmai faptul că acum nu a mai existat o astfel de înțelegere. „Și în Bulgaria, grupuri ultra-ortodoxe s-au opus vizitei Papei, ca și în alte biserici și în sânul Bisericii Ortodoxe Române există curente diferite mai mult sau mai puțin deschise unui dialog interconfesional”, atrage atenția și profesorul Schmitt.
De aceea, istoricii sunt de părere că o reconciliere între cele două biserici se poate produce doar prin asumarea integrală a istoriei traumatice si conflictuale dintre cele două culte, mai ales ortodox si greco-catolic, și nu doar prin restituirea lăcașelor de cult care au aparținut greco-catolicilor și au fost confiscate de regimul comunist. „Păcatul istoric – distrugerea bisericii greco-catolice ca biserică frățească creștină stă în cale unei apropieri sincere”, mai punctează istoricul Oliver Jens Schmitt.