De ce invocă Igor Dodon controlul extern și pericolul amestecului ambasadorilor?

Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat ambasadorii occidentali, fără a numi vreunul însă, de implicare în procesele electorale de la Chișinău, spunând că ar face listele pentru PAS și că ar merita să fie expulzat măcar vreo unul, așa cum s-a întâmplat în 2009 cu un ambasador român declarat indezirabil de liderul comunist de atunci, Vladimir Voronin.

Declarațiile vin după ce socialiștii și comuniștii au creat un bloc electoral comun pentru participarea la alegerile din 11 iulie, iar mesajul celor două formațiuni s-a radicalizat, așa cum observă analiștii. Dar care este miza?

Blocul comuniștilor și socialiștilor a pășit în campanie cu mesajul “să nu cedăm țara străinilor”, iar pretextul pe care îl invocă e o pretinsă armată de consilieri, plătiți de o fundație germană să stea în președinție. Într-un vlog de săptămâna trecută, Igor Dodon a continuat ideea, spunând că victoria dreptei ar însemna control extern asupra întregii țări, ca la președinție, iar miercuri (25 mai) a adăugat, la o altă apariție mediatică, că ambasadori occidentali s-ar implica în conflicte interne din PAS, căruia i-ar dicta până și cine să apară pe liste, lucru pentru care ar merita expulzarea. Alte alegații, lansate deja de Voronin, sunt că dreapta înseamnă NATO, “copii de culoare” și „jandarmi români”, iar Igor Dodon a adăugat că victoria acesteia în alegeri ar aduce “război” ca în Ucraina.

Cu toate că acest gen de mesaje au fost un loc comun în retorica de-a lungul istoriei celor două partide, cel legat de pretinsa lipsă de loialitate imputată președintei, dar și de amestec direct al ambasadorilor în procese electorale sunt totuși mai noi, cel din urmă având se pare la bază un recent și neelucidat incident, când un edil – se pare că cel de la Strășeni - ar fi fost împiedicat să se lanseze în competiție, pentru a nu spori dispersarea pe dreapta.

Radicalizarea, în actualul context electoral, ar avea totuși legătură mai mare cu imaginea surprinsă, momentan, de sondaje, explică pe de altă parte Ion Jigău, director al CBS-AXA – cunoscută companie de cercetări sociologice de la Chișinău:

“Are loc polarizarea spre două mari partide – sau mai exact un bloc și un partid – și puțin-puțin spre altele două formațiuni mai mici – ale lui Șor și Usatîi, restul Astfel, prin astfel de mesaje, care prind la cei care sunt “homo sovieticus”, adică oamenii total anti-occidentali și care se fac tot mai puțini, ei (PSRM-PCRM) încearcă să nu permită plecarea acestui electorat către Șor și Usatîi,. Deci, ei știu că sunt în pierdere - au sondaje interne , care sunt destul de bine făcute - și atunci încearcă să consolideze electoratul în jurul lor.”

În R. Moldova, sondajele publice se bucură, tradițional deja, de mult mai puțină încredere ca cele interne, comandate și plătite de partide pentru a-și ajusta la ele strategiile. Două cercetări de acest fel, tocmai invocate într-un articol al newsmaker.md, ar arăta întâietatea PAS-ului, urmat de blocul comunist-socialist, apoi, la distanță mare, de formațiunea lui Usatîi și, pe ultima poziție peste prag, de partidul “Șor”. Alte două formațiuni care apar în acele cercetări ar fi AUR și DA, dar ambele cu scoruri mai mici decât cel ce poate să-i califice.

Problema pe care și-o pune, pe acest fundal, Igor Boțan, analist politic al Asociației de democrației participativă ADEPT, e care sunt intențiile pro-europenilor, care, continuând să lupte între ei, determină absenteismul și divizarea:

“Nișa politică a socialiștilor și comuniștilor este doar aceasta – de contrapunere a integrării europene a R. Moldova cu celălalt vector. Deci, ei adâncesc clivajele, spre obținerea beneficiilor de ordin electoral. Ceea ce fac euro-asiaticii e logic și e singurul lucru pe care îl pot face ei conștient pentru a-și majora scorul, dar oportunitățile pentru a fi învingători le sunt create de pro-europeni și unioniști, care se bat între ei și dispersează electoratul, dezgustând oamenii și inducând comportament de absenteism”.

Clonele și spoilerii sunt alte două probleme cu care vor avea, cel mai probabil, de-a face în actuala campanie partidele tradițional de pe dreapta porfo-europeană, dar, fiind jos de tot în sondaje, cele câteva apariții electorale nu vor reuși să se constituie în amenințări reale pentru principalii actori de pe terenul de joc, apreciază sociologii.