Vitalie Ciobanu: „O răscruce trebuie privită cu speranță și cu încredere”
Pe cine avantajează și pe cine dezavantajează alegerile parlamentare anticipate? Cât de mult va conta „votul geopolitic” vs. „votul anticorupție” la viitorul scrutin din R.Moldova? Vasile Botnaru discută cu scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu.
Europa Liberă: Se consideră că PAS este în inerția victorioasă și, de cealaltă parte, socialiștii, care au pierdut prezidențialele, ar fi pus bețe în roate PAS-ului, întâi de toate, și ar fi tărăgănat cât au putut anticipatele. Totuși, la linia de start, cine credeți că în mod obiectiv este avantajat și cine este dezavantajat de acest scrutin anticipat?
Vitalie Ciobanu: „Eu cred că, în mod evident, Partidul Acțiune și Solidaritate, care o are pe dna președintă Maia Sandu purtător de steag, chiar dacă dna președintă nu mai este șefă de partid, este în avantaj. Știm cu toții că PAS și-a dorit cel mai mult aceste alegeri anticipate, dizolvarea parlamentului, urmând, firește, și dna președintă Sandu, și colegii ei regulile impuse de Curtea Constituțională, de Constituția Republicii Moldova. PAS speră mult – și numeroșii săi susținători la fel – să obțină majoritatea în parlament, să constituie un guvern monocolor sau, eventual, într-o alianță cu încă un partid afin din punct de vedere ideologic și atunci, da, se speră că vom avea o guvernare coerentă, onestă și eficientă, mai ales pentru că traversăm momente foarte dificile.”
Europa Liberă: Unii spun că nu se va schimba mare lucru după anticipate, că vom avea aceleași formațiuni și, poate, chiar aceleași fețe.
Vitalie Ciobanu: „Nu aș spune că este sută la sută previzibil rezultatul alegerilor, pentru că nu știm nici dacă PAS va obține majoritatea parlamentară mult râvnită, nici dacă fețele deputaților actuali, unele dintre ele de-a dreptul rejectate de opinia publică, se vor regăsi toate în viitoarea componență a legislativului.”
Europa Liberă: Dar chiar dacă ar fi previzibil, asta vă întreb, or alegerile, până la urmă, sunt voința poporului?
Vitalie Ciobanu: „Firește, poporul este suveran, poporul trebuie să decidă, mai ales că actualul parlament – așa cum s-a spus în numeroase comentarii, s-au făcut declarații foarte ritoase – este cu totul compromis. Păi, atunci nici de democrație n-am mai avea nevoie, dictatura ar fi sistemul ideal în viziunea celor care reclamă, vezi Doamne, inutilitatea unor alegeri. Sigur că un scrutin electoral înainte de termen implică o anumită instabilitate, riscuri, cheltuieli financiare suplimentare, dar democrația costă și toată lumea, dacă vrea o schimbare reală în Republica Moldova, evident, trebuie să pună umărul la ea, să se implice. Și este foarte important ca regulile acestei competiții să fie respectate, să avem instituții care să vegheze asupra lor și să nu admită fraude, Doamne ferește, să nu admită cazuri strigătoare la cer.”
Europa Liberă: Aici ar fi momentul să vă întreb – ce obstacole sunt în calea alegerilor în general și a celor anticipate în special?
Vitalie Ciobanu: „Cu excepția pandemiei, nu aș vedea obstacole majore. Dacă am reuși să punem criza sanitară între paranteze, în rest s-ar zice că toate premisele s-au copt, societatea își dorește alegeri, au demonstrat-o toate sondajele, oamenii speră, sigur, la o viață mai bună. Scrutinul prezidențial din luna noiembrie anul trecut a pus în valoare această voință mare a electoratului, electoratului proeuropean, dar nu numai, de schimbare, de reformă radicală a Republicii Moldova, pentru că politicienii care se declară reformiști, proeuropeni, în special ei, justițiari neapărat, vorbesc nu numai de necazurile din ultimele mandate ale clasei politice, nu vorbesc numai despre statul captiv al lui Plahotniuc și al lui Dodon, ci se referă la întreaga perioadă post-sovietică, perioada independenței Republicii Moldova, aproape 30 de ani, în care am bătut pasul pe loc, în care a dominat ideea asta de Elveție „la porțile Răsăritului”, nici cu unii, nici cu alții, suntem buni cu toată lumea și, de fapt, pierzători în cele din urmă, așa cum s-a demonstrat. Ne-am furat singuri căciula, am lăsat să prolifereze un sistem al unei corupții generalizate, cvasi-generalizate, avem instituții ale statului incapabile să-și facă datoria, e rețeaua asta de - cum se spune la noi - cumetrii, nășisme, rude, neamuri. Republica Moldova e un stat mic, un ținut cu populație limitată, cam toată lumea se știe cu toată lumea și, în condițiile astea, era aproape inevitabil să ajungem în acest moment al unei mari derute și la o răscruce. Eu cred că o răscruce trebuie privită cu speranță și cu încredere.”
Europa Liberă: La fiecare scrutin, de fapt, reapare răscrucea asta – Est și Vest. Acum chiar e una fatală, decisivă?
Vitalie Ciobanu: „Da, aveți dreptate, tot timpul s-a fluturat la noi ideea asta de alegere definitivă, irevocabilă, fatală, să spunem așa, ca pe urmă, foarte curând să vedem că nu suntem nici pe departe pe malul celălalt al bunăstării și al unei evoluții previzibile, bune. În cazul de față, eu aș zice că parcă ar fi mai multe argumente pentru ideea de răscruce fundamentală, esențială, decisivă, întrucât semnalul dat de scrutinul prezidențial din toamnă, prestația dnei președinte Maia Sandu, imaginea pe care o are de politiciană incoruptibilă, justițiară, de politiciană adeptă a valorilor europene nu în vorbe, ci în fapte pare să îndreptățească, cum spuneam, aceste speranțe, că realmente suntem într-un moment decisiv, însă vom vedea ce ne va aduce ziua de 11 iulie. Sunt multe necunoscute, în primul rând legate de participarea alegătorilor din Republica Moldova, de implicarea diasporei. În fine, sunt multe probleme tehnice aici care sigur vor fi analizate și dezbătute în săptămânile următoare.”
Europa Liberă: În ecuația electorală intră în forță unioniștii și, în special, intră AUR-ul, a anunțat deja că formațiunea a fost înregistrată și în Republica Moldova. În cel mai proaspăt comunicat spune că e o situație unicală, unică, o formațiune bicefală, iată, se va implica în anticipatele din Republica Moldova. În legătură cu asta, vreau să vă întreb dacă unioniștii, în general, facilitează dreapta, opțiunea proeuropeană sau o fragmentează și astfel o complică?
Vitalie Ciobanu: „Bine, într-un fel, și facilitează, și complică, dar aici putem spune același lucru despre orice partid, dar sigur, dacă ne referim la ideologiile extremiste, în mod cert, Republica Moldova nu are nimic de câștigat. Acum cu partidele unioniste, Dvs. spuneați despre AUR că este o formațiune bicefală. Eu aș zice că nu este chiar prima, pentru că și PUN-ul, Partidul Unității Naționale, condus de Octavian Țîcu, era văzut ca o prelungire a Partidului Mișcarea Populară, condusă de Traian Băsescu până nu demult din România. Deci, cumva asistăm la un al doilea experiment, dar am văzut că unioniștii până acum nu au avut mare succes electoral și apariția AUR pe scena noastră politică ridică anumite întrebări legate nu doar de fragmentarea acestui spectru unionist, avem mulți alegători care își declară pe față opțiunea proromână, opțiunea unionistă. În același timp, partidele care se consideră unioniste recoltează un scor destul de mic, ridicol, aș spune chiar, de regulă nu reușesc să treacă bariera electorală.
Eu cred că majoritatea unioniștilor din Republica Moldova optează mai degrabă pentru partide proeuropene, pentru că cumva și discursul unionist, am impresia, suferă de un anumit anacronism, discursul unor politicieni care se declară unioniști, fără îndoială, nu fac acum o generalizare. Idealul Unirii cu România și opțiunea proeuropeană nu pot fi separate. Întrebarea este: când, cum, în ce condiții, cu ce instrumentar? Mă rog, modificarea frontierelor ridică anumite probleme, dar nimeni nu poate interzice visul românilor de pe cele două maluri ale Prutului să trăiască împreună, să-și refacă familiile distruse de cel de-al Doilea Război Mondial și de perioada comunistă, perioada de ocupație sovietică în Basarabia. Eu cred că și unionismul nostru de aici, din Republica Moldova, are nevoie de o resetare, de un fel de împrospătare a limbajului, de o racordare deplină la valorile europene, la valorile umane în general, să excludă orice tip de discriminare, despre care mai auzi de o parte și alta a Prutului. E straniu să auzi declarații exclusiviste în România, țară membră a Uniunii Europene, în care democrația și apartenența României la Uniunea Europeană a adus beneficii majore, cuantificabile, așa încât e nevoie de discernământ.
Mi-aș dori să avem un partid unionist, două partide unioniste, dacă ar fi posibil, în legislativul de la Chișinău, pentru că este o opțiune legitimă, cum spuneam, și cei care se consideră români, basarabenii noștri ar trebui să se regăsească, să aibă satisfacția și speranța că o formațiune, două formațiuni unioniste vor fi mai eficiente în a promova acest obiectiv, dar nu doar retoric, nu doar desfășurând diferite ritualuri legitimatoare, în viziunea lor, ci chiar muncind, muncind la implementarea unor proiecte concrete în toate domeniile, în primul rând, economic, energetic, cultural, în domeniul educației, care să apropie cele două maluri ale Prutului. Și aici o alianță firească între partidele unioniste și formațiunile proeuropene care gravitează în jurul președintei Maia Sandu este absolut necesară, firească și de perspectivă. Întrebarea este dacă vor reuși unioniștii de la noi să depășească pragul electoral. Aici sunt mari probleme atâta timp cât vezi o dezbinare și destule neînțelegeri în rândurile lor.”