Sistemul sanitar transnistrean a intrat în colaps

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

O nouă directivă neacoperită de mecanisme reale – executivul de la Tiraspol interzice cetățenilor să arunce bateriile și acumulatorii uzați la gunoi, dar nu le oferă nicio o alternativă de reciclare. Bateriile din regiunea transnistreană sunt colectate doar de voluntari și ar putea ajunge la reciclare în România. Regiunea transnistreană rămâne furnizorul principal de curent electric pentru malul drept al Republicii Moldova, iar prețul de achiziție crește. Locuitorii regiunii spun că sistemul sanitar transnistrean este în colaps. Și un interviu cu activistul din Rusia, Lev Ponomariov, din cadrul proiectului Europei Libere Antinostalgia – privind spre viitor.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

România a acordat sâmbătă Republicii Moldova un nou lot de vaccin, al doilea la număr. Cele 50.400 de doze de vaccin AstaZeneca urmează a fi distribuite tuturor raioanelor Republicii Moldova, inclusiv regiunii transnistrene. Lotul a fost transmis pe 27 martie. „Astăzi, când marcăm Unirea Basarabiei cu România, putem afirma cu încredere că între Republica Moldova și România se construiesc tot mai multe poduri în beneficiul oamenilor”, a scris președinta Maia Sandu pe Facebook. „Fiecare lot de vaccin primit de Republica Moldova înseamnă pentru noi speranța că vom opri pandemia și că ne apropiem de ziua în care să putem reveni la normalitate”, a mai scris Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că i-a transmis o scrisoare lui Vladimir Putin, cu solicitarea ca liderul de la Kremlin să ajute Republica Moldova cu asigurarea de vaccinuri împotriva COVID-19. Maia Sandu a precizat, în cadrul unei emisiuni la RTR-Moldova, că a adresat asemenea scrisori şi altor 30 de şefi de stat. Maia Sandu a mai spus că în cadrul discuţiilor cu ambasadorul rus la Chişinău, Oleg Vasneţov, diplomatul i-a comunicat că în prezent nu este posibil ca Moldova să cumpere vaccinul rusesc, însă Rusia este dispusă să ofere o donaţie de vaccinuri.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că de luni, 29 martie, începe vaccinarea, cu singurul vaccin care există în regiunea transnistreană – AstraZeneca donat de România și platforma Covax. La ordinul lui Krasnoselski, vaccinul, ajuns încă pe 5 martie, a fost ținut în depozit mai bine de trei săptămâni. Asta, în timp ce peste 5000 de medici s-au înscris pe lista de așteptare pentru a se vaccina. Krasnoselski a declarat, că va ține vaccinul AstraZeneca în depozit pentru „a nu pune în pericol viețile transnistrenilor” și că așteaptă vaccinul rusesc Sputnik V, promis de Rusia încă la începutul anului.

Regiunea transnistreană rămâne furnizorul exclusiv de curent electric pentru malul drept al Republicii Moldova. Centrala electrică de la Cuciurgan, proprietate a concernului rus RAO ES, a câștigat licitația la care au participat alte două companii din Ucraina. Prețul de achiziție este cu 9,16 la sută mai mare decât cel de anul trecut. În același timp, Premier Energy dă asigurări că prețul curentului pentru consumatorii finali nu va crește, cu condiția „menținerii actualilor indicatori macroeconomici”.

Bielorușii au ieșit pe străzile din Minsk și din alte orașe, ascultând un apel al liderei opoziției Svetlana Tihanovskaia pentru a începe un nou val de proteste împotriva lui Alexandr Lukașenka. Aflată în exil, Tihanovskaia i-a îndemnat pe bieloruși să folosească sărbătoarea anuală Deni Voli (Ziua Libertății) pentru a organiza mitinguri în toată țara și a-și demonstra unitatea.

„Dragi belaruși, amintiți-vă cum erați acum un an. Erați obosiți să vedeți cum statul vă minte și vă umilește în continuu. Stăteați de vorbă în bucătării că nu se mai poate trăi astfel. Dar nu mai credeați că se mai poate face ceva. Și habar nu aveați ce se poate întâmpla în câteva luni, că o nouă viață va începe pentru noi deja în vară”, a spus Svetlana Tihanovskaia.

Ziua Libertății este o sărbătoare neoficială în Belarus, dedicată declarației de independență a Belarusului, proclamat Republică Democrată în 1918. Opoziția organizează în mod tradițional manifestări în această zi la Minsk, în amintirea „republicii” care nu a supraviețuit nici un an. Miercuri, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a creat un grup special care va investiga reprimarea violentă a protestelor anti-Lukașenka din Belarus, izbucnite după alegerile prezidențiale de anul trecut.

Statele Unite și Uniunea Europeană și-au repetat apelurile pentru ca Rusia să-l elibereze imediat pe Aleksei Navalnîi din detenție după ce politicianul de opoziție a declarat că starea sa de sănătate s-a deteriorat. Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, este în prezent încarcerat într-unul dintre cele mai dure penitenciare din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a postat pe Twitter un mesaj în care se spune că Statele Unite au văzut „rapoartele tulburătoare” despre agravarea stării de sănătate a lui Navalnîi și a cerut „acces continuu pentru avocații săi și acordarea de îngrijiri medicale”, precum și eliberarea lui Aleksei Navalnîi.

***

Executivul de la Tiraspol e emis o nouă directivă neacoperită de mecanisme reale – acesta a interzis cetățenilor să arunce bateriile și acumulatorii uzați la gunoi, dar nu le-a oferit nicio o alternativă de reciclare. Bateriile sunt colectate doar de voluntari și ar putea ajunge la reciclare în România.

Decizia executivului transnistrean intră în vigoare la începutul anului viitor, iar cei care vor continua să arunce bateriile împreună cu gunoiul menajer vor fi amendați. Nu este clar cine și în ce mod va monitoriza executarea acestei decizii. Se știe doar că întreprinderile responsabile de evacuarea deșeurilor sunt cele care trebuie să asigure colectarea separată a bateriilor și acumulatorilor.

Bateriile colectate astfel vor fi păstrate pe teritoriul întreprinderilor de evacuare a gunoiului în boxe ecologice speciale până în momentul în care acestea vor fi transmise unei întreprinderi specializate în reciclarea bateriilor. Așa sună teoria.

În practică însă în regiunea transnistreană nu există întreprinderi care să recicleze baterii, notează corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

În acest moment de colectarea bateriilor consumate în regiunea transnistreană se ocupă voluntarii organizației ecologice EcoPmr, care au instalat în mai multe spații publice, magazine și centre comerciale containere speciale pentru colectarea bateriilor. Aceștia au făcut și o hartă interactivă a punctelor de colectare, numărul cărora a ajuns deja la 180, și îndeamnă locuitorii regiunii să fie responsabili și să aibă grijă de mediu.

Voluntarii spun că până acum bateriile colectate erau trimise la uzina de reciclare Arghentum din Ucraina, iar expedierea se făcea prin intermediul serviciului poștal „Novaia Pochta”. Dar în ultima perioadă în regiunea transnistreană se colectează tot mai multe baterii, cantitățile ajung la 150 de kg pe lună, și organizația nu mai poate trimite cantități atât de mari în Ucraina – aceasta nu are nici finanțare pentru a plăti pachete atât de mari, plus că sunt necesare aprobări pentru importul bateriilor în Ucraina.

Așa că în acest moment bateriile sunt depozitate acasă la unul dintre voluntari, în peturi de apă de cinci litri care sunt păstrate într-o încăpere separată. Activiștii planifică să ducă bateriile la Chişinău, la compania Moldrec, care colectează baterii utilizate și le trimite la o uzină de prelucrare din România.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender ce atitudine au ei față de idea de a sorta gunoiul:

Vox:

- Suntem gata să sortăm. Când erau aici containere separate noi aruncam hârtia aici, separat. Dacă se va pune la punct un sistem de sortare, nicio problemă, putem forta și sticlele de plastic, și dozele de metal. Suntem gata să facem asta.

- Sunt „pentru” cu ambele mâini. Plasticul în primul rând, cartonul. Dar pentru asta trebuie instalate containere speciale și ar trebui ca oamenii să aibă recipiente separate pentru plastic, pentru alte deșeuri și pentru carton, ca în Europa.

- Eu aș sorta plasticul, pentru că hârtia și resturile alimentare se degradează mai ușor, spre deosebire de plastic.

- Da, sunt gata. Pungile de plastic, resturile alimentare și poate materialele de construcții, metalul…

- Cred că trebuie sortată și sticla în containere separate. Dar nu știu dacă la noi în Transnistria există uzine de prelucrare a deșeurilor. Dacă nu sunt, ar fi tare bine să se pună accent anume pe prelucrarea deșeurilor și pe reutilizarea de exemplu a cartonului, a hârtiei.

- Sunt gata să sortez orice tip de gunoi. Hârtie, plastic, totul în containere separate -= aș face cu plăcere acest lucru. Ca să fie curat și să nu poluăm mediul.

- La noi calea este lungă – trebuie instalate containere pentru colectarea separată, după care construită o uzină de prelucrare – abia atunci va fi un proces eficient.

- Sunt gata să sortez, pentru că am fost în străinătate, am fost în Germania, am văzut cât de bine este pus la punct acest lucru la ei. Aceste deșeuri acolo se prelucrează, astfel sunt economisite resursele, în oraș e curat și, respectiv, toată lumea știe acest lucru, sortează și este bine pentru toată lumea. Iată de ce dacă vom avea și noi așa ceva va fi minunat.

***

Compania de distribuție de curent electric Premier Energy a anunțat vineri că a finalizat licitația privind procurarea energiei electrice pentru următorul an, iar câștigătorul licitației este Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, proprietate a concernului rus RAO ES. Prețul de achiziție este cu 9,16 la sută mai mare decât anul trecut. În același timp, Premier Energy dă asigurări că prețul curentului pentru consumatorii finali nu va crește, cu condiția „menținerii actualilor indicatori macroeconomici”.

Astfel, Republica Moldova va continua să depindă covârșitor de livrările de curent din regiunea sa separatistă, la fel ca anul trecut. Înainte de 31 martie 2020, Republica Moldova importa din Ucraina o parte de curent electric – în jur de 15 la sută din necesități. La licitația din acest an au participat și două companii ucrainene. Premier Energy nu a făcut publică oferta de preț care a venit de la competitorii din Ucraina. Comunicatul companiei spune doar că noul preț de procurare este de 5,35 cenți pentru un kilowatt de curent electric, față de 4,86 cenți de până acum. Nu se precizează nici cantitatea care va fi cumpărată din regiunea transnistreană.

Capacitatea internă de producție a Republicii Moldova este de maxim 30 la sută din necesitatea de consum, astfel încât importurile din regiunea transnistreană vor acoperi aproape 70 la sută din necesități.

Potrivit datelor prezentate de Banca centrală de la Tiraspol, anul trecut Centrala de la Cuciurgan a crescut cu 14 la sută livrările de curent electric pentru consumatorilor din Republica Moldova, volumele ajungând la 3 miliarde 251 milioane de kilowați/oră. Aceste livrări constituie 26 la sută, adică peste un sfert, din ceea ce Tiraspolul numește exporturi transnistrene.

Centrala de la Cuciurgan, proprietate a companiei rusești Inter RAO ES, este unul dintre cei mai mari plătitori la bugetul transnistrean. Aceasta produce curent electric din gazele livrate de Federaţia Rusă Republicii Moldova. Regimul de la Tiraspol nu achită Gazprom-ului consumul de gaze, iar datoria, care deja depășește 7 miliarde de dolari, este trecută pe seama Republicii Moldova.

Indicatorii de producție ai centralei de la Cuciurgan arată că anul trecut aceasta a funcționat la o capacitate de puțin peste 21 la sută. Mai bine de trei sferturi din electricitate este livrată pe malul drept al Republicii Moldova. Centrala nu mai are o altă piață de desfacere decât malul drept al Republicii Moldova și mai poate livra curent doar în regiunea transnistreană. Astfel încât contractul cu Chişinăul este vital pentru activitatea Centralei, dar și pentru menținerea bugetului regiunii separatiste.

„După semnarea contractului de procurare a energiei electrice, acesta urmează să fie coordonat cu întreprinderea de stat „Moldelectrica” și avizat de Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică”, se mai spune în comunicatul companiei Premier Energy.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că utilizatorii din regiunea transnistreană au discutat pe larg săptămâna trecută pe grupurile din rețeaua Facebook subiectul livrărilor de curent electric către malul drept. Utilizatorul „Mihail Iurievici” face un calcul din care reiese că în următorii ani Chişinăul va fi nevoit să cumpere în continuare cea mai mare parte de curent în regiunea transnistreană, chiar dacă își va moderniza capacitățile interne și se va conecta la piața românească, adică europeană, prin nodul de la Vulcănești. „Conform normelor europene la care se aliniază Republica Moldova, ea nu va putea cumpăra curent dintr-o singură sursă. Astfel încât cota centralei de la Cuciurgan va scădea, dar Chişinăul nu va putea renunța cu totul la aceste livrări. Estimarea mea este că cel puțin o treime din necesități vor continua să fie cumpărate din Transnistria”, scrie utilizatorul.

Corespondentul nostru la Tiraspol a discutat subiectul și cu directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun.

Anatoli Dirun: „De fiecare dată când expiră contractul pentru livrarea de curent electric, în presa moldovenească reapar discuții despre faptul că, da, ar fi bine de diversificat livrările din Transnistria. În principiu, este o dorință normală a oricărei țări – să aibă mai mulți furnizori de curent electric. Dar în acest moment la modul obiectiv situația este de așa natură încât livrări stabile și garantate de curent electric poate oferi doar Centrala electrică de la Cuciurgan, lucru pe care l-a demonstrat deja pe parcursul anilor.

Dacă e să discutăm despre eventuala participare în proces a părții ucrainene, nu este niciun secret că în ultimii un an și jumătate Ucraina ea însăși se confruntă cu un deficit de curent electric, sunt mai multe probleme interne acolo. Iată de ce prea multe alternative aici nu sunt, Moldova nu prea are din ce alege. Acest lucru nu înseamnă că situația nu se va schimba pe viitor. Dar în acest moment Centrala de la Cuciurgan este unul dintre jucătorii principali pe această piață regională. În ceea ce privește Transnistria, evident că pentru bugetul ei este o susținere foarte mare. Inter RAO primește contractul de livrare și centrala va avea de lucru și astfel și bugetul transnistrean va primi încasările de care are nevoie. Cheltuielile sunt mari, executivul transnistrean chiar a promis să majoreze pensiile și salariile din 1 aprilie. Dacă acest contract nu ar fi fost câștigat, ar fi fost probleme bugetare mari. Dar acum vom vedea ce vor spune executivul, dacă având garanția încasărilor care vor veni de la Centrala de la Cuciurgan își va onora promisiunile de majorare a pensiilor și salariilor.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla dacă Transnistria n-ar mai avea acest contract de livrare a energiei electrice cu Chişinăul? Care ar fi impactul asupra bugetului?

Anatoli Dirun: „Ar fi o provocare mai mult decât serioasă pentru bugetul Transnistriei. Dar nu aș merge pe scenarii atât de dramatice. Trebuie să înțelegem că pe de o parte piața este cea care este, iar pe de altă parte conducerea Centralei de la Cuciurgan înțelege valoarea acestui contract pentru întreprindere și depune eforturi pentru a-l obține și a-l onora.”

***

„Haideți să recunoaștem – medicina noastră este în colaps. Avem în jur de 500 de bolnavi pe zi. Aproape toate spitalele sunt reprofilate pentru bolnavii de Covid”, așa începe postarea unei locuitoare a regiunii transnistrene pe un grup de pe Facebook al utilizatorilor din regiune. Postarea continuă: „În Bender întreg spitalul este cu bolnavi Covid, în afară de cardiologie. Până și Centrul mamei și copilului din Bender a fost transformat în spital Covid. Din Spitalul clinic republican vin zvonuri care îngrozesc – rețelele sociale sunt pline de relatări terifiante despre lipsa oxigenului și a medicamentelor. Alte boli nu mai sunt tratate în Transnistria. Vaccinarea nu începe, se pare că nu avem nicio șansă să vedem Sputnikul. La Bender e rând la morgă. Avem câte 16 morți pe zi la 300 de mii de locuitori. Ce se întâmplă? De ce conducerea nu depune maximum de efort pentru a începe vaccinarea și a aduce vaccinul în Transnistria? Pentru ce au mai mers la Moscova? Doar ca să-i scrie o scrisoare lui Putin? De ce nu se discută direct cu Chişinăul? În concluzie: este înfricoșător și depresiv”. Postarea publicată miercuri a dispărut de pe rețelele de socializare după câteva zile.

Iar liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că de luni, 29 martie, va începe totuși vaccinarea, cu singurul vaccin care există în regiune – AstraZeneca donată de România și platforma Covax. La ordinul lui Krasnoselski, vaccinul, ajuns încă pe 5 martie, a fost ținut în depozit 24 zile. Asta, în timp ce peste 5000 de medici s-au înscris pe lista de așteptare pentru a se vaccina. Krasnoselski a declarat, după ce a primit cele 2410 doze de AstraZeneca, că le va ține în depozit, pentru că nu vrea „să pună în pericol viețile transnistrenilor” și că așteaptă vaccinul rusesc Sputnik V. Promisiunea pentru 30 de mii de doze a fost făcută încă la începutul anului, iar acum două săptămâni o delegație cu reprezentanți din legislativul și executivul de la Tiraspol a fost la Moscova pentru a cere din nou vaccin pentru regiunea transnistreană. Oficialii de la Moscova și-au reluat promisiunile că vor trimite Sputnik la Tiraspol, dar nu s-a spus nimic despre cantități și termene de livrare.

Săptămâna trecută Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat o adresare către președintele rus Vladimir Putin în care cere urgentarea livrărilor de Sputnik în regiunea separatistă, „pentru a salva viețile cetățenilor ruși și ale conaționalilor”.

Iar Vadim Krasnoselski, într-o adresare către locuitorii regiunii, în care i-a îndemnat pe toți să se vaccineze, a acuzat autoritățile de la Chişinău că ar bloca intenționat, prin intermediul procedurilor birocratice, livrarea vaccinului Sputnik V în regiunea transnistreană. Niciun oficial rus nu a anunțat până acum că Moscova ar avea pregătite vaccinurile pentru Transnistria și ar fi gata să le livreze.

Chişinăul transmite regiunii transnistrene 10 la sută din vaccinurile pe care le primește în calitate de donație de la partenerii externi. Pe această linie Tiraspolul mai așteaptă 1500 de doze de AstraZeneca și 942 de doze de Pfizer venite prin platforma Covax. În stânga Nistrului ar putea ajunge și alte 5000 de doze de AstraZeneca, din lotul donat sâmbătă de România.

Administrația de la Tiraspol a relaxat restricțiile la începutul lunii februarie, a deschis școlile, localurile, cinematografele și teatrele și a organizat concerte și târguri de Mărțișor, 8 martie și Maslenița. În consecință, numărul de îmbolnăviri a crescut de mai bine de zece ori, ajungând săptămâna trecută și la 550 de cazuri. Joi, spitalele din regiune erau pline, iar numărul de pacienți în stare gravă crește.

Numărul de persoane care s-au infectat cu Covid-19 în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei se apropie de 40 de mii, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. 861 de oameni au murit, dintre care aproape 60 – doar în ultima săptămână. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

***

Cunoscutul activist rus și apărător al drepturilor omului, Lev Ponomariov, unul dintre liderii mișcării democratice din Rusia de la începutul anilor 1990, a fost nevoit să-și închidă la începutul lunii martie organizația pe care o conducea în Rusia, „ONG-ul pentru Drepturile Omului”, din cauza controversatei legi a „agenților străini”, după ce au intrat în vigoare amenzile majorate pentru încălcarea acestei legi. „În Rusia, oamenii care tind către democrație sunt persecutați acum, pentru că Rusia este condusă de FSB”, spune Lev Ponomariov, într-un interviu realizat de Ivan Sveatcenko. Interviul este parte a proiectului Antinostalgia – privind spre viitor. Ediția dedicată accesului la dosarele fostelor securități și gestionării memoriei istorice va fi difuzată marți, 30 martie, ora 18.00, și vă invităm să o urmăriți - pe pagina noastră de Facebook sau pe site-ul nostru moldova.europalibera.org.

Europa Liberă: Studioul de la Chişinău al Europei Libere, sunt Ivan Sveatcenko și în legătură cu noi este omul-legendă Lev Ponomariov, apărător al drepturilor omului și „dublu agent străin”, fost director al Mișcării pentru drepturile omului. Autoritățile ruse au decis închiderea acestei mișcări la începutul lunii martie. Vorbim astăzi despre libertatea conștiinței, despre trecutul sovietic și despre prezentul în mare parte sovietic, despre drepturile omului și despre Vladimir Putin. Putem chiar începe cu el. Ce credeți că vrea Kremlinul și cum se poate explica politica care este dusă în prezent – este o dorință de restaurare, o dorință de a păstra influența sau o încercare de a „corecta” acea „catastrofă geopolitică”?

Lev Ponomariov: „Să începem de la început. Eu am fost unul dintre organizatorii revoluției democratice de la sfârșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990. Opinia mea este că acele evenimente erau într-un fel predeterminate istoric. Puterea comunistă se epuiza, în special sub aspect economic, adică noi vedeam cum Uniunea Sovietică rămânea în urmă din punct de vedere economic, și, opunându-se restului lumii democratice, pierdea și în confruntarea militară. Pentru că Occidentul era în mod evident mai puternic și i-a epuizat resursele, pe care Uniunea Sovietică le consuma pe înarmare și ignora astfel economia. Și în general economia planificată și-a demonstrat ineficiența. Aceasta a fost eficientă doar pe direcția cursei înarmărilor. Iată de ce cred că aceste lucruri s-au produs cumva firesc din punct de vedere istoric, puterea comunistă și-a epuizat resursele.

Altceva ar fi fost dacă plecarea din economia planificată către cea de piață ar fi fost ceva mai reglementată, dacă ar fi durat ceva mai mult în timp această trecere pe ecartamentul democratic. Poate că atunci această tranziție nu ar fi fost chiar atât de dură pentru populația Uniunii Sovietice.

Dar realitatea a arătat că atunci erau prea mulți contestatari ai liniei lui Gorbaciov în interiorul Partidului Comunist și evenimentele catastrofale din august 1991 au accelerat destrămarea Uniunii Sovietice. Este absolut greșită opinia că democrații au destrămat Uniunea Sovietică.

Eu am fost unul dintre autorii Declarației de independență pe care a adoptat-o Congresul deputaților poporului al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse. În acea declarație se spunea despre independență față de centrul unional ca model democratic și se presupunea că va fi creată o uniune de republici suverane, poate chiar state, cu menținerea Uniunii Sovietice. Se presupunea că va exista o politică comună în domeniul apărării, în domeniul extern. Și în pofida tensiunilor dintre Gorbaciov și Elțin, aceasta era o poziție comună.

Însă încercarea grupului de puciști din GKCP de a readuce lucrurile înapoi, eșecul, din fericire, al acestei încercări, a dus la faptul că republicile au început să plece în regim accelerat, să se rupă total de orice uniune cu Rusia.

Așa că au destrămat Uniunea Sovietică anume cei din structurile de forță, KGB-ul. KGB-ul a fost susținut de comuniști în multe regiuni ale Rusiei. Așa că ceea ce se s-a întâmplat ulterior a fost, din nou, din păcate predeterminat istoric în mare parte.

Tendințele către economia de piață și democrație s-au păstrat până la sfârșitul anilor 1990, în pofida bolii lui Elțin și a altor probleme. Însă trecerea puterii la foștii angajați din KGB a adus reculul actual din Rusia, a dus la îndepărtarea țării de valorile democratice. Și, cel mai important, Rusia se îndepărtează tot mai mult de obiectivul pe care și l-au pus mereu și comuniștii, și KGB-ul – menținerea Uniunii Sovietice.

Cei din structurile de forță și Putin, care în mod evident își bazează majoritatea deciziilor pe experiența lui de ani de zile de lucru în KGB, merg pe linia impunerii, pentru că nu sunt capabili să poarte un dialog. Și chiar dacă intră în dialog, obligatoriu au tendința de a minți, de a trișa. Iată de ce ceea ce face acum Putin este să distrugă definitiv orice idee despre o posibilă uniune de state democratice în care s-ar fi putut transforma fosta Uniunea Sovietică. Impunându-și cu forța „prietenia”, el diminuează tot mai mult posibilitatea de a avea o prietenie a diferitor state de pe teritoriul fostei URSS.”

Europa Liberă: Există opinia că Rusia a ajuns în starea actuală anume pentru că acolo nu s-a făcut lustrația. Ce părere aveți – ar fi fost nevoie de lustrație? Și dacă da, sub ce formă?

Lev Ponomariov: „Prin lustrație adesea se înțelege procesul care exclude revenirea la putere în noul stat a oamenilor care s-au compromis prin încălcarea legilor, a drepturilor omului sau chiar prin comiterea unor crime.

În general, lustrația e necesară. Dar mai este un aspect. Nouă ni se reproșează că am venit la putere la începutul anilor 1990 – eu eram atunci deputat și unul dintre conducătorii mișcării politice „Rusia democratică” care l-a susținut pe Elțin. Dar am avut noi oare puterea necesară pentru a face lustrația? Este o chestiune pe care puțină lume o înțelege. De facto, revoluția democratică s-a produs în virtutea presiunii maselor populare și în virtutea unui sentiment în societate că „nu se mai poate trăi așa”. Însă în fruntea acestei, să-i spun așa, „găști democratice” erau foarte puțini oameni care erau, la fel ca mine, anticomuniști din clasa a X-a. Acolo erau în mare parte foști comuniști. Și comuniștii nu sunt în stare să aplice legea lustrației împotriva lor înșiși.

Plus că am avut foarte puțin timp pentru a face lustrația. Această prăbușire, această incertitudine economică care s-a produs la începutul anilor 1990 ne-a adus într-o stare în care aveam alte priorități urgente în afara lustrației.

Evident că ar fi fost bine să facem lustrația măcar în rândul colaboratorilor KGB-ului, care s-au compromis și prin implicarea în puci, și prin urmărirea disidenților în perioada sovietică. Poate că, acum privind în spate - și cred că recunosc pentru prima dată acest lucru – poate că am ratat acel moment.

Poate că anume acest lucru s-ar fi putut face – să facem lustrația în rândul colaboratorilor KGB-ului și să le interzicem să acceadă pentru un anumit timp în funții în puterea executivă. Poate că o astfel de decizie am fi avut puterea să o trecem. Dar am pierdut foarte repede contactul cu Elțin, în urma războiului din Cecenia în care el s-a implicat. Este greu acum de spus ceva concret. Este pentru prima dată, acum, în acest interviu, când recunosc că, poate, acest lucru se putea face, dar nu am făcut-o. Regret, trebuie să recunosc.”

Europa Liberă: Și atunci, cum trebuie să-și construiască relațiile cu Kremlinul astăzi republicile post-sovietice? Evident că mă interesează în mod special Moldova.

Lev Ponomariov: „Eu cred că trebuie construite relații prietenești care însă să nu umilească noile state independente, iar acestea trebuie să aibă posibilitatea și răbdarea să negocieze. Deși cred că este destul de dificil.

Problema este că, știți probabil, și mișcarea mea este persecutată aici și în general oamenii care tind către democrație în Rusia acum sunt persecutați pentru că politica internă în Rusia este de facto condusă de FSB, de siloviki - oameni din structurile de forță. Este un semnal alarmant pentru că nu putem aștepta nimic bun mergând pe această cale.

Situația în interiorul țării se tensionează, din nou devine evident că acești soliviki nu sunt în stare să dirijeze economia, vedem cum din ce în ce mai mult puterea trece la reglementarea pieței. Iar analiza economiștilor cu experiență arată că orice pași pentru limitarea economiei de piață duc mai degrabă la noi valuri de inflație și de creștere a prețurilor.

Așa că deocamdată în Rusia are loc o stagnare a economiei, dar acest fenomen încă nu a ajuns la proporții care să amenințe puterea. Dar sărăcia în țară incontestabil crește. Problema mai constă și în faptul că relativ prosperi sunt doar locuitorii orașelor, ai Moscovei și Sankt-Petersburgului în special. Ne amintim că revoluția precedentă s-a produs la Moscova, la sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90. Astăzi, în sărăcie lucie trăiește întreaga țară, în sărăcie lucie la propriu. Iar oamenii săraci sunt lipsiți de voință – ei speră ca măcar să nu fie mai rău. Așa că situația în țară la noi este grea acum.”

 

Europa Liberă: Ați putea face o prognoză pe termen mediu – la ce ne putem aștepta?

Lev Ponomariov: „Pot spune ce mi-aș dori eu și asupra a ce lucrez. Eu consider că ceea ce se întâmplă acum are o logică istorică. Trebuie să spunem deschis că faptul că la putere au venit cekiștii (colaboratorii securității) era cumva inevitabil. Nu ar fi fost Putin, ar fi fost un alt „Pupkin”. Problema este că nu doar el este responsabil de tot răul care are loc acum în țară. La noi acum are loc o „fascizare” a țării – silovicii au simțit că le este permis orice. Acolo are loc o selecție negativă, pentru că acolo ajung tot felul de lichele, în sensul propriu al cuvântului, nu mă tem să spun asta. Ei îi torturează pe oameni. Inclusiv martorii lui Iehova, care sunt ca niște miei pașnici, au fost torturați cu curent electric. Toate aceste lucruri le face FSB-ul.

În situații de felul acesta, societatea trebuie să ceară demisia conducerii acestor structuri. Putin este conducătorul politic și trebuie să-i explicăm că lichelele pe care le-a adunat în jurul lui și care îi asigură stabilitatea la putere lui și prietenilor lui trebuie să răspundă pentru crimele care au loc acum în Rusia.

Indiscutabil, pe Navalnîi au încercat să-l omoare, este evident pentru mine. Este evident că acum se încalcă masiv drepturile omului atunci când sunt dispersați oamenii care ies în stradă – astfel se încalcă principiile de bază ale Constituției Federaţiei Ruse.

Noi trebuie să luptăm pentru păstrarea normelor constituționale în Rusia și să participăm la alegeri, pentru că acestea sunt singurele modalități de transfer pașnic al puterii, de transformare pașnică a puterii. Și trebuie să-l convingem pe Puțin că aceasta este singura modalitate pentru el și pentru acel grup de oameni care de facto au acaparat puterea în țară să-și păstreze proprietățile și viața. Pentru că deocamdată situația în Rusia se dezvoltă pe scenariul cel mai prost.”

Europa Liberă: În Moldova, dar cred că nu numai, cred că și în Rusia se observă fenomenul nostalgiei după perioada sovietică a oamenilor care nici nu au văzut Uniunea Sovietică, a tinerilor de 20 de ani. De unde vine acest fenomen? Este rezultatul propagandei? Sau ce fel de mecanism este acesta?

Lev Ponomariov: „Sunt mituri, mitologizarea vremurilor sovietice care există în familiile lor, în familiilor acestor tineri. Pentru că acea revoluție de la începutul anilor 1990 a dus la sărăcirea a milioane de familii în Uniunea Sovietică, inclusiv în Moldova și în alte republici. Într-un stat totalitar sunt mai puține probleme. Sunt mai puține libertăți și mai puține probleme. Iată de ce apar miturile…

Democrația presupune libertatea omului. Și nu fiecare este gata să trăiască liber, să facă propriile alegeri. Dar este absolut evident că la fiecare generație de tineri sunt tot mai mulți oameni care au simțit ce înseamnă libertățile personale, au posibilitatea să compare viața în țara lor cu viața în țările democratice. Cel puțin eu văd cum în Rusia tinerii, tot mai mulți oameni, aleg libertatea. Iar oameni care reacționează la aceste mituri sunt din ce în ce mai puțini.”

Europa Liberă: Mitologia în politică nu poate duce și la ceva mult mai complicat, mai periculos? Am în vedere recentul „schimb de amabilități” dintre Joe Biden și Vladimir Putin?

Lev Ponomariov: „A fost, desigur, o istorie foarte periculoasă. Indiscutabil că politica pe care o duce Putin ne apropie tot mai mult – mi-e și groază să pronunț asta – de o posibilă catastrofă mondială, de un război nuclear. Dar, slavă Domnului, Putin încă nu se comportă precum liberul Coreii de Nord, când orice declarație nereușită sau neașteptată a unuia dintre liderii țărilor occidentale poate duce la o catastrofă.

Reacția lui Putin de această dată a fost relativ moderată. Eu nu sunt sigur că Biden s-a exprimat foarte reușit, vă spun sincer. Există niște principii diplomatice și liderii unor state nucleare pot să nu se simpatizeze și să discute în contradictoriu. Dar este de obligația lor să se gândească în primul rând la cum să evite dispariția civilizației.”

Europa Liberă: Pe final o întrebare, ceva mai filosofică. Ce înseamnă pentru Dvs. cuvântul „libertate”?

Lev Ponomariov: „Libertatea este lucrul cel mai important din viața mea. Eu înțeleg că nu există libertate absolută și că există multe limitări. Dar libertatea vizează toate aspectele - și viața personală, și cea socială, și restul – politica și altele. Dar în același timp, peste tot există compromisuri – este un aspect extrem de important. Peste tot există compromisuri și fiecare om stabilește limitele acestora atât în viața lui personală, cât și atunci când se implică în activități politice și sociale.”

Europa Liberă: Vă mulțumesc foarte mult!

Lev Ponomariov: „Știți ce am vru să vă mai spun? Am vrut să-i doresc Moldovei – am fost pe acolo – libertate și democrație. Îi doresc să intre în Uniunea Europeană și sunt sigur că pe această cale veți avea succes și în economic, și în politică. Și în același timp, să nu rupă definitiv relațiile cu Rusia.”

Aici e Radio Europa Liberă