Tiraspolul ține vaccinul anticovid în depozit, în timp ce mii de medici sunt pe lista de vaccinare

­­Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

Trecerea la ora de vară – avantaje și dezavantaje, în viziunea oamenilor de rând. Tiraspolul ține vaccinul în depozit, în timp ce mii de medici s-au înscris pe lista de așteptare pentru vaccinare, iar numărul de îmbolnăviri și decese crește. Noi restricții impuse de luni și ce a însemnat un an de pandemie pentru oamenii de rând din regiunea transnistreană.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Carantina în regiunea transnistreană este prelungită cu încă o lună și jumătate. Liderul administrației de la Tiraspol a propus prelungirea acesteia până pe 15 mai, perioadă care include și sărbătorile pascale. Iar executivul din stânga Nistrului a dispus înăsprirea de luni, 22 martie, a restricțiilor, inclusiv trecerea a jumătate de angajați la muncă la distanță și scurtarea la doar câteva ore a circulației transportului public. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

O delegație a condusă de președintele Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Korșunov, a fost săptămâna trecută la Moscova, unde oficiali din legislativul rus au promis să urgenteze livrările de vaccin Sputnik V către regiunea transnistreană. Promisiuni pentru livrarea a 30 de mii de doze de vaccin sunt făcute încă de la începutul anului. Livrările nu au început însă, iar liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, explică acest lucru prin „cererea mare și dificultățile de producție” cu care se confruntă Rusia. În același timp, peste 2400 de doze de vaccin AstraZeneca donate de România și platforma Covax sunt ținute de Tiraspol în depozite, în timp ce peste 5000 de medici așteaptă pe lista de vaccinare.

Vorbind la o conferință de presă găzduită de agenția IPN, vineri, experții au atras atenția că pădurile ocupă numai 11-13% din teritoriul țării, ceea ce este prea puțin, rezultatul fiind și diminuarea rezervelor de apă. Conferința de presă a fost susținută înaintea Zilei Internaționale a Pădurilor, marcată pe 21 martie.

Jocurile Olimpice de la Tokio, care încep peste patru luni, se vor ține fără spectatori din străinătate, au anunțat sâmbătă organizatorii și Comitetul Internațional Olimpic. Jocurile Olimpice au fost amânate cu un an din cauza pandemiei de COVID-19 și urmează să se deschidă pe 23 iulie. Comitetul nipon de organizare spune că va înapoia suporterilor străini costul biletelor deja cumpărate.

Ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a fost rechemat la Moscova pentru o analiză a relațiilor ruso-americane, dar și a politicii noii conduceri a Statelor Unite ale Americii, a anunțat miercuri purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova. Miercuri, președintele american Joe Biden a afirmat că omologul său rus Vladimir Putin este un criminal fără suflet, care va plăti pentru că a încercat să se amestece în alegerile prezidențiale amenicane de anul trecut. Biroul Directorului pentru Informații Naționale din Statele Unite a afirmat marți că Putin a autorizat operațiuni de influențare menite să-l denigreze în timpul campaniei prezidențiale pe actualul președinte Joe Biden și să-l sprijine pe fostul președinte Trump.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus miercuri că Rusia nu s-a amestecat în alegerile americane și nu a fost implicată în campanii împotriva nici unuia din candidați.

Grupul de țări G7 a marcat împlinirea a șapte ani de la anexarea Crimeii de către Rusia, reafirmându-și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Într-o declarație difuzată pe 18 martie, miniștrii de externe ai țărilor G7 au denunțat „ocuparea temporară a Crimeii de către Rusia” și „încălcarea drepturilor omului în peninsulă, în special al tătarilor”. În declarație se mai spune că G7 și Uniunea Europeană se „opun ferm” destabilizării continue a Ucrainei de către Rusia, în special în regiunile estice Donețk și Luhansk, unde luptele între separatiștii pro-ruși și trupele guvernamentale au făcut din 2014 peste 13 mii de morți.

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, și-a îndemnat concetățenii să înceapă de săptămâna aceasta un „nou val al protestelor” și să se pronunțe într-un plebiscit online asupra începerii unor negocieri mediate internațional cu regimul lui Alexandr Lukașenka. Criza a izbucnit după ce Lukașenka aflat la putere din 1994 a fost declarat din nou învingător în alegerile din 2020, despre care opoziția și multe guverne occidentale au spus că au fost frauduloase. Mii de oameni au fost reținuți și maltratați de autorități în urma protestelor din toamna trecută.

***

La sfârșitul acestei săptămâni, în noaptea de 27 spre 28 martie, Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, va trece din nou la ora de vară.

Ora de iarnă este considerată ora standard, iar introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a zilei. Sistemul a fost adoptat în secolul trecut de țările europene, dar și de URSS, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. În ultimii ani se discută tot mai mult despre necesitatea de a renunța la schimbarea orei de două ori pe an – raționamentul economic și de economisire a energiei nu mai este valabil, iar impactul asupra sănătății oamenilor pare să nu fie tocmai favorabil. O decizie la nivel european ar fi trebuit să fie adoptată încă anul trecut, însă pandemia a dat peste cap aceste planuri. Parlamentul Ucrainei a adoptat recent în prima lectură un proiect de lege privind anularea schimbării orei de două ori pe an.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender ce cred despre trecerea la ora de vară:

- În acest an se poate schimba ora, dar apoi cred că se poate renunța. Să facem așa ca să corespundă această practică cu cea din țările cu care am fost cândva împreună, că să nu ne mai încurcăm.

- Eu cred că pentru oamenii care pleacă devreme la muncă și pleacă târziu este mai comod să rămână ora de iarnă. Deși e individual pentru fiecare. Dar pentru oamenii care lucrează e mai bine așa. Este o vorbă populară – cine se scoală mai devreme, mai departe ajunge. Pentru mulți e mai ușor să se trezească devreme, să facă tot ce au de făcut și apoi să revină acasă.

- De câți ani se tot vorbește că se va anula trecerea la ora de vară, sincer, eu sunt adeptul acestei idei. Eu am o zi de muncă plină și reușeam după asta să mai merg în sala de spor. Și acum pierderea unei ore de somn se va face simțită pentru organism. Cred că trebuie să renunțăm la această practică, pentru ca organismul să-și simtă ritmul și să-și păstreze regimul. Cred că trebuie de pus punct la această discuție și de renunțat la această practică.

- Eu cred că trebuie de renunțat la schimbarea orei – de fiecare dată este un stres pentru organism.

- Eu nu am simțit vreo diferență la schimbarea orei și mi-e indiferent dacă se va renunța sau nu.

- Eu am o zi de muncă plină care este destul de clar organizată – vin la lucru la 8.00 dimineața și plec al 17.00. De fiecare dată când se schimbă ora pentru organism este un stres în plus și, respectiv, capacitatea de muncă scade. Dar un bonus plăcut este totuși că vara beneficiem mai mult de lumina zilei. Sunt tânăr, vara îmi place să mă întâlnesc cu prietenii și să mergem la Nistru, așa că lungirea zilei este un lucru bun.

- Schimbarea orei are un impact foarte negativ. Mai ales momentele de trecere influențează starea de sănătate, dar și starea psihologică. Iată de ce cred că nu avem nevoie de aceste schimbări. Timp de două-trei săptămâni oamenii se simt prost. Mulți dintre pacienții mei se plâng de asta.

***

Experții în sănătate cer autorităților să urmărească cum sunt respectate restricțiile antiepidemice. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a anunțat înăsprirea restricțiilor pentru a limita răspândirea COVID-19. Decizia a fost luată de Comisia pentru sănătate publică, în timp ce Parlamentul ezită să examineze propunerile de a introduce starea de urgență din cauza numărului ridicat de cazuri noi de infectare și de decese. Odată cu pandemia avansează și campania de imunizare – vineri la Chișinău au ajuns primele vaccinuri Pfizer/BioNTec donate de platforma COVAX. Tamara Grăjdeanu are detalii:

Majorității raioanelor din Republica Moldova li s-a atribuit cod roșu de alertă epidemiologică, asta însemnând că în ultimele două săptămâni rata de infectare a depășit cifra de 100 de contaminări la 100 de mii de cetățeni. Potrivit autorităților din sănătate, în Municipiul Chișinău limita instituirii codului roșu a fost depășită de 14 ori, o situație alarmantă fiind și la Anenii-Noi, Ialoveni, Strășeni și Briceni.

Cel mai îngrijorător însă, așa cum a precizat premierul interimar Aureliu Ciocoi, este creșterea numărului pacienților în stare foarte gravă. În consecință, membrii Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică au decis să scurteze programul de lucru al centrelor comerciale și a magazinelor, cu excepția celor alimentare, până la ora 18. Piețele se vor închide la ora 15 iar restaurantele la opt seara.

Aureliu Ciocoi spune că a pledat pentru sistarea generală a procesului de învățământ, însă membrii comisiei pentru sănătate publică au delegat această responsabilitate managerilor școlari și administrațiilor locale:

„Totuși există localități unde situația epidemiologică este, de bine, de rău, nu atât de gravă. Prin urmare, va rămâne la discreția directorilor de instituții de învățământ, instituțiilor preșcolare, să decidă de comun acord cu primarii dacă sistează procesul de învățământ, inclusiv pentru clasele primare, sau există condițiile necesare pentru a continua studiile cu prezența fizică.”

Premierul interimar a precizat că structurile de control vor fi antrenate masiv pentru a verifica respectarea restricțiilor. Este o atenționare tradițională, care nu funcționează, spune experta în sănătate, Rodica Gramma.

Ea crede că oricât de dure ar fi, restricțiile nu-și vor face efectul până când autoritățile nu vor veghea real respectarea lor:

„Da, se adună și spun că trebuie să creștem restricțiile, oare asta este problema, să mai înăsprim niște restricții care nu se respectă? Sau să ne așezăm la masă toți, toți partenerii, inclusiv din audiovizual, poliția și ceilalți care sunt implicați, dar nu vor să fie implicați, și avem ce avem.

Restricțiile trebuie înăsprite, dar haideți să vedem cum ele sunt verificate și cine le verifică...

Am declarat, am închis toată țara, am bătut scândura în ușă și ce facem mai departe? Noi peste tot facem activități pentru bifă, absolut.”

Rodica Grama crede că ameliorarea situației pandemice depinde momentan de asumarea gestionării crizei, nu doar la nivel declarativ și de continuarea imunizării populației.

Astăzi, prin platforma Covax, Republicii Moldova i-au fost livrate 24 570 de doze de vaccin Pfizer, urmând ca acesta să fie distribuit pentru imunizare începând de mâine, a spus premierul interimar Aureliu Ciocoi. El a anunțat că luni, 22 martie autoritățile din sănătate vor primi 21 600 de doze AstraZeneca, la fel prin intermediul Platformei Covax, urmând ca peste o lună să mai ajungă o partidă de 72 de mii de seruri AstraZeneca.

Între timp, administrația de la Tiraspol ține în depozite cele 2410 doze de vaccin AstraZeneca, transmise de Chişinău regiunii transnistrene, doze care vin din donațiile României și platformei Covax. Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski spune că așteaptă în continuare vaccinul rusesc Sputnik V, promis de Moscova încă la începutul anului.

***

Așadar, administrația de la Tiraspol ține în depozite vaccinul AstraZeneca, în timp ce peste 5000 de medici s-au înscris pe lista de așteptare pentru un vaccin. Startul campaniei de vaccinare a fost anunțat pentru 12 martie, însă după acest anunț presa din regiuni nu a mai scris nimic despre vaccinare.

Asta, în condițiile în care doar în ultima săptămână în stânga Nistrului au murit 50 de oameni internați cu Covid, iar regiunea transnistreană este pe locul doi la incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, după municipiul Chişinău. Numărul de îmbolnăviri a crescut de mai bine de zece ori în ultimele două săptămâni – de la 40-50 de cazuri pe zi la aproape 500. Spitalele din regiune sunt aproape pline, nu se mai fac internări cu excepția urgențelor și se deschid noi spitale Covid, iar numărul de pacienți în stare gravă crește.

Totuși, administrația de la Tiraspol nu se grăbește să folosească vaccinurile AstraZeneca. Vadim Krasnoselski spune că așteaptă în continuare vaccinul rusesc Sputnik V, promis de Moscova încă la începutul anului.

„Nu am început vaccinarea. Mai așteptăm deocamdată. Nu avem dreptul să riscăm cu viețile transnistrenilor. Așteptăm concluziile specialiștilor, inclusiv ale OMS. Am dat ordin Serviciului sanitaro-epidemiologic să asigure păstrarea vaccinului”, a spus Krasnoselski.

Acesta a precizat că „se lucrează” pentru a aduce vaccinul Sputnik V și că acesta „va fi adus cu avionul în aeroportul Chişinău”. „Nu știm data exactă a livrării, dar mizăm că va fi în viitorul apropiat”, a mai scris Vadim Krasnoselski.

Liderul transnistrean a propus prelungirea carantinei cu încă o lună și jumătate, până pe 15 mai, perioadă care include și sărbătorile pascale. Iar Centrul de comandă pentru combaterea epidemiei a dispus înăsprirea de luni, 22 martie, a măsurilor de carantină, inclusiv trecerea a jumătate de angajați la muncă la distanță și scurtarea la doar câteva ore a circulației transportului public. Troleibuzele vor circula dimineața între orele 6.00 și 10.00, și după amiaza între 16.00 și 20.00. Restricția nu vizează și microbuzele, care însă vor avea voie să transporte un număr de pasageri limitat la numărul scunelor din mijlocul de transport.

Este un al doilea val de restricții după ce cu o săptămână mai devreme, pe 15 martie, au fost închise cinematografele, cluburile și teatrele, secțiile sportive și cercurile de interes pentru copii, iar vacanța școlară a fost prelungită până la 1 aprilie.

Vadim Krasnoselski critică valul de nemulțumiri care a urmat după anunțul de înăsprire a restricțiilor și cere locuitorilor regiunii să fie „înțelegători, răbdători și responsabili”. „A fost o decizie dificilă, dar necesară. Eram conștienți că vor fi nemulțumiri și tensiuni în societate. Dar aceste aspecte negative se vor uita, iar viețile unor oameni vor fi salvate”, a scris Krasnoselski pe canalul său de Telegram.

Restricțiile vin după o lună și jumătate în care administrația transnistreană a relaxat aproape complet regimul de carantină. În februarie în regiunea transnistreană au fost redeschise sălile de spectacol, teatrele și cinematografele, școlile și universitățile au funcționat cu prezență fizică, iar în prima jumătate a lunii martie au fost organizate concerte și târguri de Mărțișor, 8 martie și Maslenița.

În aceste condiții, numărul de îmbolnăviri a crescut de mai bine de zece ori în ultimele trei săptămâni – de la 40-50 de cazuri pe zi la aproape 500.

Spitalele din regiune sunt aproape pline, nu se mai fac internări cu excepția urgențelor și se deschid noi spitale Covid, iar numărul de pacienți în stare gravă crește.

37.161 persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 792 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

***

S-a făcut un an de când pandemia a impus reguli și restricții noi. În regiunea transnistreană carantina a fost impusă pe 17 martie, inițial fiind numită „stare de urgență”, situație care obliga administrația de la Tiraspol să compenseze măcar parțial pierderile agenților economici și angajaților care își pierdeau locul de muncă. Ulterior, s-a renunțat la această denumire și s-a introdus „carantina”, iar oamenilor li s-a interzis să iasă din regiunea transnistreană fără o aprobare individuală din partea administrației.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat câțiva locuitori ai regiunii transnistrene cum a fost acest an de pandemie pentru ei.

- În mare s-au schimbat nu chiar atât de multe lucruri, dar am fost nevoit să reduc numărul de întâlniri cu prietenii cunoscuții. Am avut și la serviciu unele probleme, dar nimic critic. La început am fost nevoiți să stăm acasă o vreme, dar apoi am trecut la munca la distanță, așa că veniturile nu au avut de suferit chiar foarte mult.

- Cel mai mare impact l-a avut pandemia asupra afacerii noastre, care este una sezonieră. Iar sezonul de vară, din câte știți, este foarte scurt. Din cauza că a fost pandemia, lockdown, carantină, interdicția de a activa pentru cluburile de noapte și pentru localurile care erau deschise după ora 23.00 noi am pierdut cam 30 la sută, sau chiar mai mult, din venituri. Din punct de vedere emoționat această situație pur și simplu distruge omul, pentru că nu poți nici merge undeva, nici nu te poți odihni, nu te poți rupe de acest stres, de aceste emoții. Iar cel mai neplăcut este că în timpul carantinei organele noastre – fiscale, sanitare, de control – care verificau respectarea normelor de carantină veneau și chiar dacă aveai totul în regulă, găseau cum te pot amenda. Adică foloseau această situație pentru a-și face norma la amenzi. Acesta a fost de asemenea un lucru foarte neplăcut.

- Acest an a fost unul extrem de dificil pentru mine și pentru familia mea și a avut un impact mare asupra venitului meu, pentru că mi-am pierdut locul de muncă.

- Ce s-a schimbat din cauza pandemiei? Am început să-i văd mai rar pe prietenii, apropiații mei, oameni care erau foarte importanți pentru mine. Din cauza pandemiei și a faptului că frontiera este închisă ne putem vedea foarte rar cu rudele și îmi fac mereu griji pentru ei. Iar având în vedere că am lucrat la distanță, ne-a fost redus venitul cu 50 la sută.

- Covid a avut un impact foarte negativ asupra vieții mele – am pierdut locul de muncă. Acum sunt în căutare, dar nu e deloc ușor să găsești ceva, mai ales că plecările sunt interzise. Am fi putut pleca la muncă în străinătate, dar nu suntem lăsați să ieșim din Transnistria. Unii prieteni de-ai mei pur și simplu au plecat unde i-au dus ochii, dar ca să scape de aici, pentru că nu aveau din ce să trăiască. În familia mea au fost bolnavi doi oameni. Totul a trecut în formă ușoară, slavă Domnului, și eu tare sper că vom trece de această pandemie, ne vom pune vaccinul și vom merge mai departe.

***

Președintele american Joe Biden a afirmat miercuri că omologul său rus Vladimir Putin e un criminal fără suflet care va plăti pentru că a încercat să se amestece în alegerile prezidențiale din noiembrie.

Biden a făcut această declarație într-un interviu transmis de rețeaua TV ABC, la câteva ore după ce Biroul Directorului pentru Informații Naționale din Statele Unite a afirmat, marți, într-un raport că Putin a autorizat operațiuni de influențare puse în practică de mai multe organizații guvernamentale rusești, operațiuni menite să-l denigreze în timpul campaniei pe actualul președinte Joe Biden și să-l sprijine pe fostul președinte Trump, să submineze încrederea publică în procesul electoral și să exacerbeze diviziunile socio-politice din Statele Unite.

Biden, care are o carieră politică de mai mult de patru decenii, a mai spus că a ajuns să-l cunoască relativ bine pe Putin și a ajuns la concluzia că nu are pic de suflet. Întrebat dacă crede că Putin e un criminal, Biden a răspus, „da, cred”.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus miercuri că Rusia nu s-a amestecat în alegerile americane și nu a fost implicată în campanii împotriva nici unuia din candidați.

Vladimir Putin i-a răspuns joi lui Joe Biden cu „cine spune, acela e”. În replica sa, la televiziunea rusă, Putin a spus că îl cunoaște personal pe Biden și i-a urat sănătate, într-o aparentă aluzie la vârsta de 78 de ani a acestuia. Schimbul de replici deteriorează și mai mult relația bilaterală aflată deja la nivelul cel mai de jos de după Războiul Rece. Rusia se pregătește de o nouă rundă de sancțiuni pe care Statele Unite i le vor impune în zilele următoare pentru presupusa interferență în alegerile americane, dar și pentru un atac cibernetic pus pe seama hackerilor ruși. Oana Serafim a sintetizat opinia mai multor analiști care au comentat subiectul pentru Radio Svoboda și postul de televiziune Current Time.

Expertul postului nostru de radio, Steve Gutterman, trece în revistă câteva dintre persoanele care au fost omorâte în Rusia și despre a căror moarte au fost ridicate importante semne de întrebare de către analiști politici, activiști civici și comunitatea internațională.

Anna Politkovskaia – activistă civică implicată masiv în documentarea abuzurilor autorităților în Caucazul de Nord - împușcată în fața blocului în care locuia în 2006. Avocatul Serghei Magnițki, care a murit în închisoare în 2009, după ce dezvăluise o mare rețea de corupție la nivelul cel mai înalt al armatei și administrației ruse. Boris Nemțov – lider al opoziției și fost vicepremier, împușcat în apropierea Kremlinului în 2015.

Lista îi mai cuprinde pe Alexandr Litvinienko, fost ofițer FSB și co-autor al unei lucrări în care face răspunzător Serviciul Federal de Securitate pentru explozia din blocul de locuințe din 1999, pentru care autoritățile au învinuit militanți ceceni și care a murit la două luni după împușcarea Annei Politkovskaia, într-un spital din Londra, fiind expus la radiații cu polonium 210. În 2016 un judecător britanic care a anchetat cazul a spus că a ajuns la concluzia că „operațiunea FSB-ului de a-l omorî pe Litvinienko a fost probabil aprobată de Putin”.

Pe lista supraviețuitorilor se află opozantul Aleksei Navalnîi, probabil cel mai proeminent critic al lui Puțin din ultimii 10 ani – aflat acum într-o închisoare foarte dură din apropiere de Moscova unde va ispăși o pedeapsă de 2 ani și jumătate, pentru o învinuire pe care Navalnîi și susținătorii săi o consideră „motivată politic”.

Reacția Moscovei la declarația președintelui Joe Biden, care l-a numit pe liderul de la Kremlin „ucigaș” a venit rapid – la doar câteva ore – Moscova și-a rechemat ambasadorul de la Washington.

Cuvintele lui Putin au dat naștere rapid unui val de meme batjocoritoare pe internetul în limba rusă - pe lângă valul de meme care redau remarca lui Biden cu o zi mai devreme.

Cât de important va fi impactul răspunsului dat de Putin lui Biden rămâne de văzut, dar un lucru pare clar: Puțin și guvernul său îl vor folosi pentru a-și avansa narațiunea, inclusiv afirmația că Moscova este pregătită pentru relații mai bune, dar Washingtonul este cel care nu le dorește – scrie expertul Europei Libere.

Remarca lui Biden „se alimentează din narațiunea de legitimitate a lui Putin”, prezentându-l drept „răul Americii, altul”, a scris pe Twitter Serghei Radcenko, istoric al Războiului Rece și al epocilor ulterioare și profesor la Universitatea Cardiff din Țara Galilor.

„Reacția rapidă a președintelui rus arată intenția să de a folosi un astfel de discurs pentru a profită din plin”, crede profesorul de la Cardiff. Până seară, Putin l-a provocat pe Biden la o „discuție directă” online, propunând zilele de 19 sau 22 martie pentru o potențiala „confruntare”.

Observatorii au subliniat că Putin a refuzat să aibă vreo dezbatere cu rivalii săi politici din țară, iar analistul de politică externă din Moscova, Vladimir Frolov, a scris pe Twitter: „O propunere menită să fie refuzată de partea americană și de a înscrie câteva puncte ieftine [sugerând că] Biden nu este apt pentru o dezbatere cu Putin și se ferește de o confruntare reală”.

Fiodor Lukianov, un analist rus de politică externă care sfătuiește Kremlinul, a cerut Moscovei să ia măsuri dincolo de rechemarea ambasadorului. Într-un articol din cotidianul Kommersant - el a sugerat că Statele Unite consideră că declarațiile liderului de la Casă Albă nu vor avea „nicio consecință gravă” și că acest lucru – în opinia lui Lukianov - trebuie să se schimbe. „Ar fi logic să înghețăm pe deplin relațiile, cu excepția câtorva aspecte tehnice necesare”, a scris Lukianov în Kommersant.

Comentatorul Deutsche Welle Konstantin Eggert – citat de expertul Europei Libere - crede că Rusia ar putea decide să ia anumite măsuri, dar neimportante, în parte și din cauza îngrijorărilor legate de vulnerabilitățile Moscovei. Putin „s-ar putea preface să ia observațiile lui Biden că pe un fel de compliment - reputația unui ticălos adevărat este de preferat imaginii unuia slab”, a scris Eggert într-un comentariu pentru Deutsche Welle. „La urmă urmei, Putin este conștient de limitele posibilităților financiare, economice, militare și politice de confruntare dintre Rusia să și Statele Unite.” Pe de altă parte, a scris el, Putin ar putea să treacă la represalii. Dacă face acest lucru, ar putea fi lovituri indirecte: o represiune încă și mai mare asupra opoziției ruse, continuarea eforturilor de restricționare a accesului SUA la platformele de internet, cum ar fi Twitter, sau o escaladare reînnoită a ostilităților în estul Ucrainei, unde Moscova i-a susținut și îi susține din 2014 pe militanți separatiști.

La suprafață, cel puțin, el nu a dat nicio indicație despre o schimbare majoră a legăturilor cu Washingtonul. „Vom lucra cu americanii, dar în acele domenii în care este în interesul nostru și în condiții pe care le considerăm benefice pentru noi - și vor trebui să țină cont de ele”, a spus Putin.

Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, a scris pe Twitter că „o revizuire și revizuire amănunțită a politicii Moscovei față de [Washington] este probabilă”, adăugând că la Kremlin s-ar putea să se fi ajuns la concluzia „că nu se poate face nimic util cu această administrație americană dincolo de evitarea coliziunii involuntare [militare]”. „Ceea ce vedem nu este o criză în sine, ci o coborâre clară încă și mai jos a nivelului relațiilor americano-ruse”, a scris el.

Aleksei Naumov, analist la Consiliul pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, a declarat că Moscova va fi precaută cu privire la o ruptură mult mai profundă în relațiile cu Washingtonul. „Este clar că o confruntare severă cu Statele Unite nu este în interesul Rusiei - și este mult mai puțin în interesul Rusiei decât este în interesul Statelor Unite, deși nici Statele Unite nu au nevoie de o ruptură completă cu Rusia”, a declarat Naumov pentru postul de televiziune Current Time al Europei Libere, în colaborare cu Vocea Americii.

Sam Greene, directorul Institutului pentru Rusia de la Kings College din Londra, a sugerat, de asemenea, că Rusia are mai mult de pierdut dintr-o întrerupere a relațiilor cu Washingtonul decât Statele Unite. „Washingtonul nu crede că există multe de câștigat din parteneriatul cu Moscova, în afară controlului armelor (poate)”, a scris Greene pe Twitter. „Este justificat? Poate da, poate nu - sau poate nu întotdeauna. Dar această este analiză finală a Washingtonului”, a scris el.