Violența online, efect secundar al crizei pandemiei

Cuvintele produc durere, la fel ca și violența fizică. Asta o știu din propria experiență copiii. Cel puțin unul din trei adolescenți din Moldova recunoaște că a fost victima unor agresiuni verbale, luări în derâdere, umilințe repetate din partea unor colegi de școală sau hărțuire pe rețelele de socializare.

Sunt constatările unor studii recente, care atenționează asupra unui fenomen care ia proporții îngrijorătoare în ultimii ani printre elevi - bullying-ul. Termenul din engleză înseamnă lovitură, dar ca și fenomen reprezintă o agresiune intenționată făcută repetat de către un copil sau un grup de copii față de un alt copil care se află într-o poziție mai slabă, explică psihoterapeuta Ina Crasnojon, de la organizația „Terre des homes Moldova”: „Ideea este că cel care aderă la un comportament de bullying, cel care inițiază acest comportament, primește plăcere. Scopul este de a răni, de a primi o satisfacție, de a dovedi că „eu sunt mai puternic în relația cu celălalt”. Iar celălalt care este supus bullying-ului, respectiv, trăiește emoții de furie, frică, rușine”.

Fenomenul de bullying nu este nou. Si nici cel de cyberbullying - hărțuirea pe rețelele sociale. Sunt probleme frecvent întâlnite în școli, dar din ce în ce mai greu de gestionat de către cadrele didactice, deoarece cazurile de abuz nu sunt descoperite imediat, și chiar dacă sunt depistate, sancționarea agresorilor nu are întotdeauna rezultatele așteptate, iar elevii continuă să aibă acest comportament.

Organizația „Terre des homes Moldova” împreună cu UNICEF a inițiat o campanie în care explică adulților ce este bulliying-ul, care sunt cauzele și cum ar trebui combătut. Specialiști din mai multe domenii încearcă să ajute atât părinții, cadrele didactice și elevii din școli să comunice despre cazurile pe care le cunosc, dar și despre fenomen, întrucât consecințele fenomenului duc la izolarea copiilor, crează traume psihologice și pot conduce până la sinucideri.

Acțiunile de bullying au, de regulă, mai mulți actori, cei care îi hărțuiesc, bunăoară, pe cei mai slabi decât ei au nevoie de spectatori, care să le încurajeze acțiunile. Iar rădăcinele unui asemenea comportament, spune Ina Crasnojon, vin de multe ori din familie: „Primul lucru pe care putem să-l facem noi, ca părinți, este să le asigurăm copiilor noștri un mediu liniștit pentru o dezvoltare armonioasă. Pentru că atâta timp cât noi, acasă, nu avem acel mediu care oferă siguranță emoțională copilului, nu putem să avem așteptări de la mediul din exterior sau de la societate”.

Pandemia, carantina și trecerea la o formă mixtă de învățare au generat acțiuni agresive împotriva unor elevi și în mediul on-line. Violență în mediul online – cyberbullying-ul – este postarea în public a mesajelor, pozelor sau a filmulețelor denigratoare la adresa cuiva. Cyberbullying-ul este mai răspândit, în principal, în școlile din mediul urban din Moldova, în rândul băieților și al elevilor din clasele liceale. Un studiu recent al UNICEF arata că aproximativ 87% dintre elevii claselor 6-12 sunt afectați de acest fenomen, fie că au fost victime, martori sau agresori.

Și un rapor recent al UNESCO despre bullying în școli arată că în Republica Moldova 35 la sută dntre elevii din școli au fost victime ale bullyingului, aproape la egalitate între fete și băieți. Acestă rată este mai mare decât în România (33,8%), dar mai mică decât în Ucraina (37,6%) şi Federația Rusă (42,5%). Un studiu UNICEF arată că violența fizică în școală este mai frecventă printre elevii claselor a VI-a – a VII-a - 4 din 10 copii se confruntă cu acest tip de hărțuire și al celor cu note sub media 7, la fel, 4 din 10 copii sunt afectați. Fiecare al 5-lea adolescent a semnalat că elevii din clasele mai mici se tem de elevii din clasele superioare.

Elevii trebuie să știe că dacă au fost hărțuiți repetat de alți colegi trebuie să comunice cazul unui adult: părintelui, dirigintelui, altui profesor în care are încredere, psihologului de la școală sau directorului instituției, direct sau prin telefon, oral sau în scris, prin sms, email. Telefonul Copilului cu numărul 116111 i-ar ajuta pe mai mulți dintre copii să comunice despre cazurile pe care le cunosc și să primească ajutor sigur și în condiții de confidențialitate. Adolescenții ar putea apela și la experții din cadrul centrelor pentru tineri din localitate sau la ajutorul unor organizații neguvernamentale, active în domeniul drepturilor copilului. Părinții sau tutorii copilului ar putea să depună o plângere la poliție sau la procuratură, atunci când bullying-ul se încadrează în limitele legii penale și dacă situația nu este soluționată în cadrul instituției de învățământ.