A expirat „ultimatumul” PSRM. Ce urmează?
Astăzi, 9 martie, expiră termenul dat de socialiști în urmă cu o săptămână președintei Maiei Sandu ca s-o numească premier prin decret pe candidata lor, Mariana Durleșteanu. Președinția a respins din start ceea ce a numit „ultimatumul” socialiștilor, iar aceștia nu au spus imediat ce vor face dacă termenul trece fără să li se dea satisfacție. Cum ar putea evolua criza politică din acest punct, mai departe?
Socialiștii nu și-au anunțat planurile de mai departe nici marți, 9 martie, când a expirat ceea ce presa și administrația prezidențială a numit „ultimatum”, rezumându-se doar la a anunța o nouă întrunire a activului formațiunii pentru joia viitoare, 11 martie.
„Criza politică se adâncește”, au spus ei în același comunicat în care au invocat haos „politic, sanitar, social și economic” generat, la părerea autorilor, de președinție.
În tabăra susținătorilor președintei Maia Sandu, pe de altă parte, comunicatul a generat ironii. „9 martie. Ultimatumul a expirat. Și doar o ședință? peste 2-3 zile?” a scris pe o rețea de socializare un parlamentar din PAS, Dumitru Alaiba.
Analiștii, la rândul lor, au găsit previzibil anunțul de azi al socialiștilor. L-am întrebat pe unul dintre ei, Valeriu Pașa de la comunitatea Watchdog Moldova, la ce decizie din partea PSRM se așteaptă însă după întrunirea de partid de joi:
„În principiu, ei au câteva opțiuni: fie să continue să nu facă nimic și să substituie inacțiunile prindeclarații, prin foarte multă propagandă și fake news, fie să decidă suspendarea președintelui. Și mai au a treia opțiune, să se lase bătuți, să meargă la președinție și să dea cu subsemnatul că votează pentru alegeri anticipate, să ajungă la o înțelegere cu PAS și Maia Sandu, să semneze o declarație prin care acceptă să fie înaintat un candidat tehnic care să nu fie votat și să mergem la anticipate, așa cum s-a promis de fapt.
Maia Sandu, pe de altă parte, după 23, dacă Curtea Constituțională spune că nu poate dizolva parlamentul, nu va putea dizolva parlamentul cred eu. Dar avem următoarea etapă, când parlamentul fie pedepsește președintele prin inițierea procedurii de impeachement, și asta înseamnă că PSRM și alte partide din parlament își asumă costurile politice ale acestui impeachemnet dacă va pica, fie Curtea Constituțională trebuie să dea un verdict despre ce facem în situația în care toate părțile nu fac nimic.”
Disputa actuală e legată, așa cum se știe, de întrebarea dacă trebuie instalat un guvern de criză, așa cum își doresc socialiștii și alte forte politice din parlament, inclusiv Platforma DA, sau trebuie provocate cât mai repede alegeri parlamentare anticipate, așa cum vrea șefa statului și formațiunea PAS din parlament condusă până nu demult de președintă. Cauzele blocajului actual sunt explicate de majoritatea politologilor prin imposibilitatea ambelor părți de a obține ceea ce-și doresc.
După o decizie a Curții Constituționale care nu i-a permis Maiei Sandu s-o avanseze ca premier pe Natalia Gavrilița, Igor Dodon insistă pe repornirea dialogului, între ea și forțele parlamentare, Valeriu Pașa spune că s-ar putea inclusiv pentru a renunța la coaliția cu formațiunea Șor, pentru care a fost deja criticat și care i-ar putea aduce daune de imagine:
„Odată ce trece timpul și PSRM își menține această coaliție pe față cu Șor și Plahotniuc, raitingul lor continuă să scadă și dacă PSRM vrea să salveze măcar ceva din raitingul lor, ei trebuie să meargă la anticipate, altfel vor deveni din ce în ce mai puțin susținuți. Deci, probabil vor trebui să se răzgândească încă o dată.”
Un anunț a făcut în schimb fostul speaker democrat, Andrian Candu, care a spus că inițiază un amendament la legea guvernului, prin care un cabinet interimar ca cel de acum condus de Ciocoi, să poată încheia tratate internaționale, prevăzând inclusiv angajamente financiare de lungă durată.
„Nu știm cât timp s-ar putea să avem acest Guvern în demisie. Pierdem potențial și posibilități de a colabora cu partenerii noștri de peste hotare”, a spus Andrian Candu, după ce Igor Dodon, la rândul lui, semnalase în blogul de la sfârșitul săptămânii trecute că nu vede probleme mari ca R. Moldova să-și mențină, în cazul unei crize politice mai îndelungate, un guvern interimar până la viitoarele alegeri ordinare, cele din 2023.
Până acum, legea nu-i permitea unui guvern în demisie să încheie contracte, iar Pro Moldova - formațiunea nouă din parlament a lui Andrian Candu - fostul președinte de parlament și fin de cununie al oligarhului Vlad Plahotniuc - s-a declarat hotărâtă acum să-și asume public promovarea modificării ce i-ar atribui guvernului această putere suplimentară.