Svetlana Țihanovskaia: Reacţia internaţională la criza din R. Belarus este foarte anemică
Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să dea dovadă de mai mult „curaj și fermitate” în sprijinul opoziției din Belarus, pentru efortul de combatere a regimului autoritar al preşedintelui Alexandr Lukaşenka, a spus miercuri lidera de opoziţie Svetlana Țihanovskaia, din exilul ei lituanian.
„Este crucial să se mărească presiunea asupra celor vinovaţi de încălcarea drepturilor omului şi libertăților civice şi să fie pedepsiți oficialii şi oamenii de afaceri corupţi”, a insistat Svetlana Țihanovskaia, vorbind prin video la un eveniment organizat pe net de institutul Consiliul European pentru Relații Externe, la care au mai luat parte miniştrii de externe ai Franţei, Lituaniei, Poloniei și României.
„Din păcate, reacţia comunităţii internaţionale la criza politică din R. Belarus este foarte anemică”, a mai spus lidera opoziției belaruse.
Svetlana Țihanovskaia şi-a repetat și revendicarea de a se organiza noi alegeri în Belarus, spunând că schimbarea se poate face numai cu ajutorul UE şi al Statelor Unite, a relatat Reuters.
UE a adoptat anul trecut, în decembrie, al treilea rând de sancţiuni în legătură cu situaţia din Belarus – 88 de persoane şi şapte entităţi belaruse sunt supuse interdicţiilor de circulaţie şi îngheţării activelor din UE. Marea Britanie, Canada şi Statele Unite au impus de asemenea sancţiuni împotriva unor oficiali belaruşi.
Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat la evenimentul online că ţara sa va susţine extinderea listei de sancţiuni a UE.
Cu toate acestea, nu este limpede care va fi efectul sancţiunilor occidentale, comentează Reuters. Anul trecut, Rusia, principalul susţinător al lui Lukaşenka şi care consideră Belarusul un stat-tampon împotriva NATO, a aprobat un împrumut de 1,5 miliarde de dolari pentru a ajuta regimul de la Minsk.
De la alegerile prezidenţiale contestate din luna august a anului trecut, în capitala Minsk şi în alte oraşe din Belarus au loc săptămânal proteste, de regulă reprimate prin mijloace violente de forțele de securitate. Mii de protestatari au fost arestaţi, iar aproape toţi oponenţii politici principali au fost forțați să se exileze sau au fost arestați.
Lukanşenka a pretins victoria în alegerile din vara trecută cu 80,1% din voturi. UE nu îl recunoaşte însă ca preşedinte, iar opoziţia o consideră pe Svetlana Țihanovskaia adevărata câştigătoare a scrutinului controversat.
Într-o declarație făcută marți, 26 ianuarie, Lukanşenka și-a reiterat convingerea că atât evenimentele din țara sa, cât și cele din Rusia, după revenirea lui Alexei Navalnîi, ar fi conduse din exterior: „Vremurile sunt grele. Ne vor agita și destabiliza. Puteți vedea acest lucru acum în Rusia. Am prevăzut aceste evoluții, împreună cu conducerea Rusiei, încă de la jumătatea anului 2020. Nu este nici o surpriză, nici pentru noi, nici pentru ruși. Cu toate acestea, trebuie să învățăm să ne confruntăm cu inamicii, atât interni, cât și internaționali în aceste vremuri dificile”, a spus Lukaşenka.