Franța, jihadiști condamnați și limitele libertății de exprimare
În Franța, autorul atentatului ratat de pe 21 august 2015 de pe trenul de mare viteză (TGV) Thalys dintre Bruxelles și Paris a fost condamnat joi 17 decembrie la închisoare pe viață.
Jihadistul marocan Ayoub El-Khazzani era judecat împreună cu trei complici care au fost, la rândul lor, condamnați la pedepse între 7 și 27 de ani.
Atentatul a rămas în memorie mai ales pentru că el a fost dejucat de un grup de pasageri de pe tren, în special trei tineri militari americani.
Anul 2015 a fost extrem de traumatizant pentru Franța, iar atentatul eșuat din tren a avut loc între cel din ianuarie 2015 în localurile revistei Charlie Hebdo și cele din noiembrie care au făcut 130 de victime în Paris. De altfel, ieri, miercuri, tribunalul din Paris a anunțat și verdictele în cazul a 14 complici ai asasinilor din atentatele de la Charlie Hebdo, din ianuarie 2015.
Pe 7 ianuarie 2015, doi teroriști musulmani, doi frați, cetățeni francezi de origine algeriană, au masacrat 12 persoane în localurile săptămânalului satirico-politic Charlie Hebdo, făcând 12 victime, aproape toți fiind membri ai redacției revistei.
A doua zi, un alt terorist a ucis 5 persoane, după ce a luat ostateci într-un supermarket evreiesc din Paris. Toți teroriștii au murit atunci în înfruntări cu poliția, dar 14 din complicii lor și dintre cei care au participat la organizarea atacurilor au fost condamnați miercuri la pedepse mergând de la 4 ani la închisoare pe viață.
Atentatele au fost revendicate atunci de Al-Qaeda și de Statul Islamic. În ajunul procesului încheiat acum, care a început în septembrie, Charlie Hebdo a republicat caricaturile cu Mahomed, din 2005, care au stârnit indignare în lumea musulmană. O lună mai târziu, un profesor de istorie, Samuel Paty, era decapitat în Franța de un tânăr fundamentalist de origine cecenă pentru că le arătase elevilor în clasă aceleași caricaturi, în cadrul unui curs despre libertatea de exprimare.
Cum a spus-o avocatul care reprezintă Charlie Hebdo, Richard Malka, nu a fost un proces al răzbunării, ci unul cu o «dimensiune simbolică». Era necesar ca teroriștii să vadă că asemenea atacuri orbești nu au niciun efect asupra populației franceze. Cum a rezumat-o Emmanuel Macron într-un interviu cu televiziunea arabă Al Jazeera, el „înțelege” sentimentele musulmanilor care se simt lezați de caricaturile din Charlie Hebdo, dar va apăra până la capăt dreptul francezilor la libera exprimare, la ceea ce Macron a numit „dreptul la blasfemie”.
„Separatismul” musulman
Chestiunea „separatismului” islamic a devenit extrem de preocupantă în Franța. Macron a lansat astfel termenul, relativ confuz, pentru mulți, de «separatism» de care s-ar face vinovați unii musulmani în Franța. Macron, care printre alte misiuni și-a însușit-o și pe aceea de a combate islamismul radical și în general fundamentalismul religios, a renunțat astfel la vechiul termen de "comunitarism" (communautarisme) prin care era desemnată îmbucătățirea societății franceze în felurite grupuri culturale opuse și ireconciliabile și a trecut deodată la termenul de: «separatism».
«Separatismul», în special musulman, pe care îl denunță Macron se manifestă în primul rând prin respingerea legilor republicii. Cum a rezumat-o Macron, «separatismul este dorința de a nu trăi cu ceilalți». Macron dorește ca asta să facă obiectul unui proiect de lege «pentru întărirea laicității».
Mulți speră că se va bloca astfel, în Franța, orice tentativă de a se ajunge la instaurarea unor „tribunale ale Sharia”, tribunale islamice, de felul celor care funcționează deja de multă vreme în Marea Britanie.