Caftane și hangere: umbrele magnaților ucraineni în SUA
La Washington, printre multele incertitudini, se pune și întrebarea dacă nu cumva din februarie încolo firmele de lobbying legate de o serie întreagă de magnați ucraineni și de afaceri în Ucraina nu vor fi nevoite să-și închidă birourile sau să se retragă discret.
Cum am mai arătat-o, un lung lanț de „investitori” ruși și ucraineni au fost implicați în afaceri dubioase în SUA în ultimele decenii, iar în mandatul lui Donald Trump Ucraina a ajuns să ocupe un loc important în politica externă a țării, locul ocult spre care au dus anchete în legătură atât cu afacerile familiilor Biden, cât și ale lui Donald Trump, Kievul văzându-i perindându-se atât pe Biden tatăl și fiul, cât și pe avocatul personal al lui Trump, Rudolf Giuliani.
Caftane și hangere (cloaks and daggers)
Acum, Igor Kolomoiski, milionarul care a fost patronul actualului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, pe vremea când acesta era doar un actor de televiziune, se află oficial sub o ancheta a FBI-ului american, pentru posibilă spălare de bani în legătură cu activitățile financiare ale uzinei sale de aliaje din Kentucky.
Kolomoiski, patron de televiziune în Ucraina și fost proprietar al principalei bănci a țării, a cumpărat în SUA, printre multe alte proprietăți secundare, o uzină în statul Kentucky (CC Metals & Alloys, CCMA) care produce un aliaj de fier și silicon. Uzina, închisă acum, a mai fost nevoită să-și oprească activitatea în momente de criză economică de-a lungul ultimelor decenii, însă și-a reluat de fiecare dată producția, pe când acum, închisă din iulie încoace, a atras atenția, pe lângă mari iregularități financiare, prin aceea că această uzină care anul trecut producea 40% din ferosiliconul din SUA, produce acum, deși e închisă, criptomonedă pe scară largă. Mai mult, deși piața ferosiliconului a redemarat, într-un început de nou boom industrial, lucrătorii uzinei lui Kolomoiski au fost anunțați că ea nu își va relua activitatea.
Cu totul, doar trei asemenea uzine producătoare de ferosilicon operează în SUA. Uzina CCMA aparține lui Kolomoiski, asociat cu două personaje din Miami care par a fi doar geranți și parteneri industriali de fațadă: Mordechai Korf și Uriel Laber. O anchetă a Europei Libere a arătat că magnatul ucrainean Kolomoiski a lansat în ultimul deceniu, împreună cu un alt oligarh ucrainean, Hennadiy Boholyubov, o întreagă rețea de afaceri și activități industriale în SUA, în special în industria oțelului, afaceri care s-au oprit brusc în 2017. Acum, justiția SUA îi suspectează pe cei doi că ar fi reciclat astfel sute de milioane de dolari proveniți din circuitul bancar ucrainean între anii 2008-2016.
În Ucraina, Kolomoiski a fost patronul PrivatBank, principalul stabiliment bancar al țării, naționalizată în 2016 sub Petro Poroșenko. FBI-ul bănuiește că fonduri deturnate de acolo ar fi administrate în SUA de către Korf și Laber din Miami, care oficial lucrează într-o organizație umanitară apropiată de comunitatea evreiască Lubavitch.
Acum, deși uzina din Kentucky e oprită, sute, dacă nu chiar mii de computere instalate în birouri produc criptomonedă. În 2017, ucraineanul Kolomoiski a încercat să vândă uzina unei companii din Rusia.
Kolomoiski și președinții Ucrainei
În lumea tulbure a oligarhilor din Ucraina, Igor Kolomoiski ocupă un loc aparte. Dușman personal al fostului președinte Petro Poroșenko, el e considerat a se afla în spatele ascensiunii vertiginoase a actualului președinte, actorul Volodimir Zelenski.
Zelenski, care nu avea niciun fel de experienţă politică şi juca rolul unui preşedinte ucrainean fictiv într-un serial popular, a profitat de resentimentul anti-sistem al populației, pe fondul războiului din ultimii cinci ani şi al corupţiei la nivel înalt.
Înfruntare prin televiziuni
Canalul de televiziune '1+1’ al lui Kolomoiski i-a oferit atunci lui Zelenski un timp permanent de antenă, motiv pentru care, în campania electorală de anul trecut, Poroșenko a dat în judecată televiziunea oligarhului Kolomoiski.
Poroșenko acuza canalul de televiziune '1+1’ că transmite „minciuni sistematice” și „dezinformare” despre el, ca răzbunare pentru o naționalizare contencioasă pe care Kolomoiski i-o impută lui Poroșenko.
Poroșenko la rândul lui este proprietarul Canalului 5, ale cărui programe de știri au fost permanent foarte critice față de Kolomoiski și Zelenski.
În Ucraina, ca și în România sau Republica Moldova, televiziunile rămân principala sursă de informații pentru populație, în ciuda avântului mai recent al internetului.
Istoria PrivatBank
Magnatul Kolomoiski deținuse PrivatBank, cea mai mare bancă a Ucrainei, până la naționalizarea sa în 2016 pe fondul unor acuzații de fraudă masivă.
Banca centrală a Ucrainei a luat decizia de a naționaliza PrivatBank la sfârșitul anului 2016, spunând că această măsură a fost necesară pentru a proteja cei circa 20 de milioane de clienți și pentru a „menține stabilitatea financiară în țară”.
Banca centrală a afirmat mai târziu că o anchetă privind PrivatBank a arătat că a fost „supusă unei fraude pe scară largă și coordonată” de Kolomoiski vreme de cel puțin un deceniu, acuzație pe care el o respinge.
PrivatBank a dat în judecată la rândul său subsidiarele din Ucraina şi Cipru ale firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), pentru neregulile care au avut loc în auditurile efectuate de aceasta în perioada 2013-2015. În decembrie 2017, un tribunal din Londra ordonase deja înghețarea la nivel mondial a patrimoniului lui Kolomoiski pe durata considerării cazului.
Dar dușmănia dintre Kolomoiski și Poroșenko urca și mai departe. În martie 2015 Poroşenko l-a demis pe Kolomoiski din funcția de guvernator în Dnipropetrovsk. Inițial cei doi fuseseră aliaţi, dar conflictul dintre ei a început în legătură cu controlul asupra a doua companii de stat din domeniul energetic - UkrTransNafta și Urknafta. Când guvernul de la Kiev a încercat să îl demită din vârful administrației UkrTransNafta, Kolomoiski a luat cu asalt, cu trupele sale particulare, biroul din Kiev al companiei, blocând întreaga activitate.
Apoi, forțele de securitate ucrainene l-au arestat în Dnipropetrovsk pe Ghenadi Korban, fost candidat la primăria Kievului, un apropiat al lui Kolomoiski pe vremea când el era guvernator în Dnipropetrovsk. Kolomoiski a văzut arestarea fostului său aliat ca pe o altă răzbunare personală a lui Poroșenko. (Despre toate acestea, cf. blogul despre Ucraina pe care îl țin zilnic din decembrie 2013 la Europa Liberă: „Ucraina văzută de la Bruxelles".)
Kolomoiski dezamăgit și de noul președinte
Noul președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a dezamăgit pe Kolomoisiki, care, întors în Ucraina din Israel, unde se refugiase în timpul lui Poroșenko, nu a primit înapoi PrivatBank.
Asta, cu toate că Zelenski l-a numit inițial consilier și șef al administrației prezidențiale chiar pe avocatul magnatului Kolomoiski, Andri Bohdan.
După ce Zelenski a devenit președinte, într-o convorbire la telefon, pe 25 iulie 2019, Trump i-a cerut noului lider ucrainean „să se aplece” asupra lui Joe Biden şi a fiului acestuia Hunter Biden, care a făcut parte din Consiliul de Administraţie al grupului ucrainean în domeniul gazelor naturale Burisma.
Criticii lui Trump susţin că acesta s-a folosit de un ajutor de 400 de milioane de dolari pe care Statele Unite urmau să îl acorde Ucrainei, pentru a-l forța pe Zelenski să ceară începerea unei anchete care să îl vizeze pe fiul lui Joe Biden.
Tentativa de impeachment a democraților împotriva lui Trump avea să eșueze, dar e limpede că umbrele magnaților ucraineni în SUA nu sunt încă risipite în acest început al președinției lui Joe Biden.