Sectorul bancar, cruțat de „coronacriză”, mai puțin economia reală
Banca Națională a sugerat într-un raport proaspăt că sectorul bancar a fost cruțat de criza pandemică în primele nouă luni ale acestui an: băncile comerciale au atras depozite mai multe și au acordat mai multe împrumuturi. Aceste date contrastează cu prognozele privind o scădere puternică a economiei moldovene per ansamblu: FMI așteaptă o scădere de 4,5%, Banca Mondială – de 5,2%, iar experții autohtoni de la Expert Grup – o scădere de 7,5%, dintre afaceri cele mai afectate fiind întreprinderile mici și mijlocii. Chiar și guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, spunea săptămâna aceasta că economia națională suferă din cauza crizei de coronavirus care a „diminuat semnificativ cererea agregată și activismul economic”. Cum poate fi explicat aparentul contrast dintre sistemul bancar și restul economiei?
Una din tendințele surprinzătoare din acest an este creșterea depozitelor cu aproape 9%, arată datele Băncii Naționale, mai ales de pe contul majorării de depuneri la bănci de către agenții economici. Lucru care, în opinia economistului Viorel Gârbu, s-ar explica prin faptul că oamenii de afaceri sunt prudenți în a investi și reticenți față de evoluțiile generale din economie.
La capitolul creditelor noi, care sunt în creștere față de anul precedent cu 24%, se constată că acestea au mers preponderent pentru procurarea/construcția de imobile și în agricultură. Este atestată la fel o ușoară creștere a împrumuturilor neperformante. Viorel Gârbu le pune pe seama creditelor acordate persoanelor fizice care au început a avea probleme de solvabilitate tot din cauza pandemiei de coronavirus, altfel spus mai mulți cetățeni au avut probleme cu locul de muncă, salariul, remitentele de peste hotare ș.a. Iar executivul, mai sugerează economistul Viorel Gârbu, ar urma să gândească urgent măsuri de intervenție, la fel ca și în cazul susținerii antreprenorilor.
„La noi sectorul bancar este unul atipic. În toate statele lumii, cele dezvoltate, băncile oferă credite mai mult decât atrag depozite. În R. Moldova totul e viceversa, în sectorul bancar volumul depozitelor este mai mare decât volumul creditelor. Investiția în imobile este neproductivă. Deci, Ministerul Economiei și guvernul vor trebui totuși să-și pună semne de întrebare și să se îngrijoreze de aceste investiții. E firesc să creditezi și imobile, dar e o problemă - economia în perspectivă nu se dezvoltă. Guvernul trebuie să întreprindă mai multe acțiuni, nu doar garantarea creditelor, poate compensarea unei părți din dobândă, să creeze instrumente similare cu Prima Casă care să fie dedicate businessului, pentru că în primă instanță contează ca economia să se dezvolte și să fie salarii cât mai mari”.
Un alt economist, Sergiu Gaibu de la Expert Grup constată că în anul pandemic 2020 de credite atractive s-au bucurat domeniile susținute cu programe de stat, imobiliarele și agricultura. Totodată, după părerea expertului, merită a fi extins programul de garantare a creditelor oferite agenților economici care au avut de suferit de criza generată de Covid-19.
„Moldova a intrat în criză cu un sector bancar destul de fiabil, la momentul actual și dobânzile sunt la cel mai mic nivel istoric, de la independența R. Moldova încoace, respectiv, mediul și condițiile sunt favorabile pentru creditare. Problema cea mare e că sunt tot mai puține proiecte în sectorul real”.
Datele Băncii Naționale mai arată un nivel înalt de lichiditate în sectorul bancar. Ar fi putut băncile să dea dovadă de mai multă solidaritate, impulsionând acordarea de împrumuturi oamenilor de afaceri care au nevoie de suport, fără a aștepta acțiuni din partea autorităților? Sergiu Gaibu spune că sectorul bancar nu poate înlocui piața de capital, celelalte soluții alternative de finanțare moderne, existente în alte țări, dar lipsă în R. Moldova. În plus, sectorul bancar din toată lumea este în transformare, ajustându-și normele prudențiale generate de fenomene precum spălarea banilor.
De asemenea, după părerea economistului Sergiu Gaibu, birocrația excesivă în ce privește activitatea IMM-urilor își pune amprenta la redirecționarea anumitor resurse financiare în sectorul real al economiei. Altfel spus, când ceri de la companii respectarea unor standarde învechite, de producere, de operare etc., îi descurajezi pe antreprenori și îi determini să recurgă la metode mai puțin ortodoxe, iar de aici rezultă o mulțime de alte deficiențe, care nicidecum nu impulsionează activitatea economică și nu duc la crearea noilor locuri de muncă.