Noi măsuri în sprijinul șomerilor. Cum s-a descurcat până acum Guvernul?

Pandemia de Covid-19 a avut un impact major asupra pieței muncii din R. Moldova. Numărul locurilor de muncă disponibile s-a diminuat, iar cel al şomerilor a crescut, inclusiv din contul migranţilor reveniţi acasă şi a muncitorilor sezonieri afectaţi de restricţiile de circulaţie. Pentru a diminua efectele crizei pandemice, Ministerul Muncii a lansat cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale a Muncii noi măsuri de susţinere a şomerilor şi a angajatorilor care creează noi locuri de muncă, mai ales la nivel local.

Ministerul Muncii are de gând mai întâi să testeze randamentul măsurilor inițiate după care promite o eventuală extindere a beneficiarilor. O primă măsură va fi aplicată pentru un grup de 14 persoane. E vorba de acordarea de subvenții la iniţierea unei afaceri de către şomeri, în special din rândul tinerilor, persoanelor cu dizabilități şi migranților reîntorşi.

Subvenţia oferită de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ar urma să compenseze jumătate din cheltuielile necesare pentru iniţierea unei afaceri, a precizat directoarea Agenţiei, Raisa Dogaru:

„Scopul subvenției este compensarea cheltuielilor de înregistrarea întreprinderii, procurarea echipamentelor tehnologice, mașinilor, utilajelor, aparatelor de lucru, a tehnicii de calcul, mobilierului pentru dotarea spaţiilor amenajate. Este o subvenție unică. Este de peste 73 de mii de lei.”

O altă măsură prevede acordarea de subvenţii pentru 14 proiecte de iniţiative locale din mediul rural prin care agenţii economici vor crea noi locuri de muncă şi vor angaja şomeri. Scopul subvenţiei este similar, doar că în acest caz ea va acoperi 65 la sută din cheltuielile suportate pentru fiecare nou loc de muncă creat. Raisa Dogaru spune că ajutorul va fi acordat prioritar întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural. Măsurile sunt centrate la nivel local pentru că datele statistice oficiale arată că ponderea şomerilor la sate este de peste 60 la sută, în timp ce cota locurilor de muncă disponibile în mediul rural e de doar 12 la sută. 

Noile programe de reducere a șomajului sunt parte a unui proiect mai amplu de răspuns la criza sanitară al Organizaţiei Internaţionale a Muncii care a oferit R. Moldova în acest an un suport de peste 120 de mii de dolari. Coordonatoarea proiectului Violeta Vrabie constată că în R. Moldova pandemia doar a accentuat deficiențele pieței forței de muncă existente până la criza sanitară:

„A crescut inactivitatea şi subocuparea. Foarte mulţi muncitori sezonieri au fost opriţi din calea lor de migraţia circulară, pe când alte categorii, în special femeile migrante, au revenit în ţară, pierzându-și locul de muncă din afară. Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă se confruntă acum cu situaţia în care are foarte mulţi solicitanţi de locuri de muncă, persoane care necesită o abilitare pentru a ajunge pe piaţa muncii şi care au nevoie de suport adiţional pentru a oferi acest sprijin pentru a redresa situaţia.”

În debutul crizei sanitare, Guvernul a aprobat mai multe măsuri menite să sprijine angajaţii şi angajatorii. Între altele, a fost majorat ajutorul de şomaj. Numai că, din varii motive birocratice, un număr limitat de şomeri au beneficiat de el, constatau într-un recent studiu experţii Centrului Expert-Grup. Directorul executiv al organizaţiei, Adrian Lupuşor, a ajuns la concluzia că Guvernul nu a reuşit să elaboreze un program anticriză complex pentru a acoperi cel puţin parţial pierderile suportate de companii şi de populaţie:

„Unele măsuri chiar au favorizat companiile mari - cum ar fi subvenţionarea dobânzilor pentru credite -, deoarece băncile sunt mai curând înclinate să ofere credite companiilor mari. În acelaşi timp, întreprinderile mici şi mijlocii au rămas la fel de vulnerabile din perspectiva accesului la resursele creditare ale băncilor. Iar ajutoarele de şomaj, practic, au favorizat concedierile şi nu au permis companiilor să menţină locurile de muncă, deşi în alte ţări din regiune accentul s-a pus anume pe capacitarea companiilor să menţină locurile de muncă prin acele programe de subvenţionare a timpului de muncă redus.”

Experţii cred că e puțin probabil ca firmele care şi-au disponibilizat salariaţii să recupereze forța de muncă pierdută, iar şomajul temporar ar putea deveni unul pe termen lung. Ei recomandă, între altele, revizuirea cuantumului şi a condiţiilor de alocare a subvenţiilor pentru crearea locurilor de muncă şi extinderea numărului de beneficiari.