Noul cod al serviciilor media conține prevederi periculoase, spun ONG-urile de media
Inițiativa legislativă pentru modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, înregistrată în Parlament în data de 23 noiembrie, conține intervenții nejustificate și chiar periculoase pe mai multe articole. Reprezentanții ONG-urilor de media susțin că, în cazul în care se adoptă un proiect de lege cu asemenea contradicții, fără mecanisme, posibilitatea implementării acestuia este aproape nulă. În opinia lor, asemenea proiect nu trebuie să meargă mai departe întrucât creează discrepanțe și mai mari față de cele care există actualmente. ONG-urile de media spun că vor cere expres comisiei parlamentare specializate să consulte cu comunitatea media orice prevedere care îi va afecta munca. De asemenea, se vor adresa comunității donatorilor Republicii Moldova pentru a-i atenționa asupra unor prevederi periculoase din acest proiect de lege. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, desfășurate de Asociația Presei Independente, informează agenția IPN.
Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), nu înțelege de ce atât de mult se intervine într-o lege care nu are nici doi ani de când funcționează și se intervine acolo unde nu este necesitate stringentă.
Eugeniu Rîbca, președintele API, consideră că propunerile de modificare a articolului 5 și 6 din Codul Serviciilor Audiovizuale, care se referă la operele audiovizuale europene, este în contradicție cu prevederile Convenției europene cu privire la televiziunea transfrontalieră, unde Moldova are niște obligații asumate, care se vor ignorate dacă modificările propuse vor fi promovate. Cât privește intervenția la articolul 2 din acest proiect de lege, crede că instituirea reglementărilor propuse reprezintă o ingerință din partea Parlamentului Republicii Moldova.
Tatiana Puiu, reprezentantă Freedom House, consideră că legislația actuală conține garanții suficiente pentru jurnaliști de a-și proteja sursele și amintește că aceasta nu este doar o libertate a jurnalistului, dar și o obligație deontologică. Ea consideră că prevederile ce vizează dezvăluirea surselor de informație în cazul în care acest lucru este necesar pentru apărarea securității naționale sau ordinii publice – nu trebuie adoptate pentru că este periculoasă și nu este nici un raționament care ar obliga jurnalistul să divulge sursele.